În expunerea de motive care însoțește proiectul de lege inițiat de deputatul Petrețchi Nicolae Miroslav se arată, printre altele, că, potrivit prognozelor, în 2025 numărul mediu al autovehiculelor care vor circula pe drumurile naționale din România se va dubla, fapt care, fără o completare a legislației actuale, va determina ca numărul accidentelor să crească, ceea ce va duce atât la mărirea numărului de victime, cât și la afectarea întregii societăți, ridicându-se costurile socio-economice”.

În document se mai spune, de asemenea, că tot mai multe state europene prevăd, în legislația privind circulația pe drumurile publice, folosirea luminilor de întâlnire în afara localităților, indiferent de tipul drumului”, urmărind prin aceasta o reducere semnificativă a incidentelor nedorite din trafic.  

Prin urmare, nu peste multă vreme, șoferii din România vor trebui să se adapteze la această nouă regulă, obligație care se regăsește deja în Codul rutier, dar nu la o scară atât de largă. Pentru că proprietarii de autovehicule vor trebui, în cazul în care propunerea legislativă va primi votul decisiv al deputaților, să  folosească faza scurtă pe toate drumurile publice.

Altfel spus, proiectul legislativ îi va obliga pe șoferi să folosească luminile de întâlnire sau faza scurtă, așa cum mai sunt acestea cunoscute, și atunci când circulă, în timpul zilei, pe drumurile naționale sau pe cele județene. Regulă care va trebui respectată de toți cei care urcă la volamul unui vehicul, fie că este vorba despre mașina personală, autobuz, tractoare agricole sau forestiere. 

Obligația de a folosi faza scurtă pe timpul zilei sau, dacă mașina este dotată cu așa ceva, cu luminile pentru circulația diurnă există în prezent, potrivit Codului rutier în vigoare, doar pentru șoferii care circulă cu mașina pe autostrăzi, drumuri expres sau drumuri europene (notate cu E), nu și pentru cei care merg pe drumurile naționale (notate cu DN) ori drumuri județene (notate cu DJ). Obligația e valabilă și în cazul șoferilor de tractoare agricole sau forestiere.

Pe de altă parte, în prezent, legislația rutieră obligă motocicliștii să folosească luminile de întâlnire pe toată durata deplasării acestora pe drumurile publice, fără să se numească clar, ca în cazul șoferilor, categoriile de drum pe care trebuie respectată obligația.

Unele drumuri din România pot fi încadrate în două categorii, fiind pe de o parte, drumuri naționale și, pe de alta, drumuri europene. De exemplu, drumul național 1 (DN 1 -- București - Ploiești - Brașov - Cluj-Napoca - Oradea) se suprapune, cel puțin între București și Brașov, cu drumul european 60 (E60 -- Brest, Franța - Irkeshtam, Kîrghîzstan).

Această propunere legislativă este destinată completării legislației naționale din domeniul circulației rutiere, în condițiile în care, în multe țări europene, legislația rutieră stabilește obligația de a folosi luminile de întâlnire în afara localităților, indiferent de tipul drumului, acest lucru având ca scop reducerea numărului de accidente auto.

Potrivit statisticilor Uniunii Europene, România se află pe unul dintre ultimele locuri în topul siguranței rutiere, înregistrând anual aproape 100 de decese rezultate din astfel de accidente, media europeană fiind la jumătate (49 de cazuri).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.