În timpul unei vizite în Australia de săptămâna aceasta, premierul chinez Li Qiang a făcut un gest de bunăvoință care a fost de bun augur pentru relațiile dintre cele două țări: s-a oferit să trimită urși panda în Australia.

Gestul vine în contextul în care legăturile dintre Australia și cel mai mare partener comercial al său se îmbunătățesc după o dispută diplomatică care a dus la impunerea de către China a unei serii de restricții asupra exporturilor de produse agricole și minerale australiene în 2020.

Originari din China, urșii panda au devenit de-a lungul anilor "delegați ai prieteniei", ceea ce a adus Chinei apropierea de țările cărora le face cadou animalele sub numele de diplomația panda.

Mai multe despre ”diplomația panda”

China a folosit mereu acest dar pentru a-și îmbunătăți imaginea internațională, fie prin oferirea sau prin împrumutul acestor urși pașnici unor grădini zoologice străine.

În 1957, fostul lider chinez Mao Zedong a dăruit un panda, numit Ping Ping, fostei Uniuni Sovietice pentru a sărbători cea de-a 40-a aniversare a Revoluției din Octombrie, care a dus la instaurarea regimului sovietic.

Pentru a consolida și mai mult legăturile cu aliații săi socialiști, China a trimis un alt panda în Uniunea Sovietică în 1959 și încă cinci în Coreea de Nord între 1965 și 1980.

În 1972, Beijingul a dăruit doi panda, Ling Ling și Hsing Hsing, Statelor Unite după vizita istorică a președintelui de atunci Richard Nixon, într-un semn de normalizare a relațiilor dintre China și SUA și marcând un moment crucial pentru politica externă a Chinei.

De atunci, și alte țări, printre care Japonia, Franța, Marea Britanie și Spania, au primit panda.

Din 1984, China a încetat să mai ofere panda în dar din cauza numărului tot mai mic și a început în schimb să îi împrumute grădinilor zoologice de peste hotare cu o taxă anuală de până la aproximativ 1 milion de dolari.

China are, de asemenea, o istorie de utilizare a urșilor panda pentru a-și recompensa partenerii comerciali. Un studiu al Universității Oxford din 2013 a afirmat că momentul în care China a închiriat panda în Canada, Franța și Australia "a coincis cu" acordurile și contractele privind uraniul cu aceste țări.

Urșii panda, folosiți ca mesaj negativ

Totuși, în anumite cazuri, urșii panda sunt folosiți și pentru a exprima nemulțumirea Chinei față de o națiune.

În 2010, China a rechemat doi panda, după ce Beijingul a avertizat Washingtonul împotriva unei întâlniri programate între președintele de atunci, Barack Obama, și Dalai Lama, pe care Beijingul îl consideră un separatist periculos.

În noiembrie anul trecut, alți trei urși panda au plecat în China, rămânând doar patru urși panda giganți pe teritoriul SUA.

În aceași lună, președintele chinez Xi Jinping a lăsat să se înțeleagă că este deschis să trimită mai mulți panda în SUA după ce s-a întâlnit cu președintele Joe Biden în California, un gest considerat ca fiind dorința Chinei de a îmbunătăți legăturile cu SUA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.