În timp ce Croația - cel mai nou membru al blocului - ar putea adera la Schengen de la 1 ianuarie, Bulgaria și România au rămas pe dinafară, pe fondul criticilor privind corupția și crima organizată, chiar dacă îndeplinesc cerințele tehnice necesare.

Bulgaria și România au invitat în comun experții UE să reevalueze luna viitoare gradul de pregătire al țărilor și să facă presiuni pentru a lua o decizie în cadrul unei reuniuni a liderilor din decembrie, a declarat joi, la Sofia, Costadin Kodzabașev, ministrul adjunct de externe al Bulgariei. 

"Se pare că aderarea nu este atât de mult o chestiune tehnică, ci mai degrabă una politică, ce necesită un consens deplin", a declarat Kodzhabashev. "Ambiția cabinetului interimar este de a folosi această ușă deschisă în totalitate și ca țara noastră, dacă este posibil, să devină membru cu drepturi depline la sfârșitul anului."

De ani de zile, țări precum Franța și Olanda au fost sceptice în privința aderării țărilor din Balcani. În plus, extinderea spațiului Schengen a rămas în afara priorităților UE în timpul crizei Covid, care a dus la restricții de călătorie în cadrul frontierelor interne ale blocului.

Fostul prim-ministru bulgar Kiril Petkov, care a venit la guvernare cu promisiunea de a lupta împotriva grațierii faptelor de corupție, dar care a fost răsturnat în iunie în urma unui vot de neîncredere, promisese într-un interviu acordat Bloomberg că va realiza progrese până la jumătatea anului 2022. În contextul în care în octombrie vor avea loc alegeri, instabilitatea politică ar putea afecta ambițiile Bulgariei. 

Premierul român Nicolae Ciuca a declarat tot pentru Bloomberg la începutul acestei luni că se așteaptă ca România să câștige intrarea în spațiul Schengen înainte de sfârșitul anului, după mai mult de un deceniu de așteptare. Un astfel de pas ar elimina așteptările îndelungate la granițele României cu alte state UE, care au fost exacerbate de conflictul din Ucraina și de creșterea semnificativă a traficului.

"Este un semnal bun că există deja atitudini pozitive din partea unor țări sceptice", a declarat joi Kodzhabashev. "Sperăm cu adevărat într-o decizie pozitivă de data aceasta".

Citește și: România va cere o evaluare voluntară privind aderarea la Spaţiul Schengen

România va solicita realizarea unei evaluări voluntare privind aderarea la Spaţiul Schengen, a anunţat, miercuri, ministrul Lucian Bode.

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat, miercuri, că România va solicita la nivel european realizarea unei evaluări voluntare, în luna septembrie, privind aderarea la Spaţiul Schengen.

Acesta a făcut precizările în cadrul şedinţei de Guvern, după ce ce premierul Nicolae Ciucă i-a solicitat să prezinte concluziile discuţiilor purtate la Consiliul informal Justiţie şi Afaceri Interne, de la Praga, imediat după preluarea preşedinţiei de către Cehia.

"În marja Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne(JAI), desfăşurat la Praga, am avut posibilitatea să am o întâlnire bilaterală cu doamna comisar Ylva Johansson, ocazie cu care i-am solicitat sprijin pentru urgentarea procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen. Vreau să spun, domnule prim-ministru, că suntem în etapa în care aşteptăm realizarea unei evaluări voluntare, lucru pe care îl vom solicita cu ocazia primei reuniuni (...) la nivel tehnic. În luna septembrie ne propunem să realizăm cu experţii din statele membre această evaluare voluntară, astfel încât la momentul octombrie 2022, prima reuniune a Consiliului JAI, să fim în măsură să prezentăm toate detaliile solicitate şi să îndeplinim toate condiţiile tehnice astfel încât decizia să fie una favorabilă României", a declarat Lucian Bode.

El a reamintit că evaluarea României şi Bulgariei, în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor tehnice de aderare, a fost realizată în urmă cu 11 ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.