Bugetul României pentru 2026 prevede venituri de aproape 392 miliarde lei și cheltuieli de peste 527 miliarde lei, ceea ce duce deficitul bugetar la peste 135 miliarde lei.
Guvernul a publicat proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026, document care arată dimensiunea finanțelor publice pentru anul viitor și nivelul deficitului pe care statul îl va înregistra.
Potrivit proiectului, veniturile totale ale bugetului de stat sunt estimate la 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile totale ajung la 527,4 miliarde lei.
Diferența dintre cele două valori generează un deficit bugetar de aproximativ 135,7 miliarde lei, unul dintre cele mai ridicate din ultimii ani.
Deficitul rămâne principala problemă a finanțelor publice
Nivelul deficitului bugetar reflectă presiunea uriașă asupra finanțelor statului, în condițiile în care România se află deja într-o procedură europeană de deficit excesiv.
Autoritățile mizează pe creșterea veniturilor bugetare pentru a reduce gradual deficitul în anii următori, însă bugetul pe 2026 arată că statul continuă să cheltuiască mult peste nivelul încasărilor.
Cheltuielile sunt alimentate în principal de:
- plata salariilor bugetarilor
- cheltuieli sociale
- investiții publice
- proiecte finanțate din fonduri europene.
Bugetul include investiții și programe sociale
Proiectul bugetului include finanțarea unor programe sociale și investiționale importante, printre care:
- programe pentru educație și servicii sociale
- finanțarea autorităților locale
- investiții în infrastructură și proiecte cu fonduri europene.
În paralel, Guvernul mizează pe creșterea veniturilor din taxe și contribuții pentru a susține nivelul ridicat al cheltuielilor.
Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației.
Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
