"Facem, prin bugetul anului 2026, primul pas decisiv pentru ieşirea din procedură de deficit excesiv. La finalul acestui an vom fi în traiectoria asumată cu Comisia Europeană, de 6,2, şi practic închidem un ciclu în care am intrat la finalul anului 2024 cu deficit de 9,3, ajungem la 6,2, acolo unde ar fi trebuit să fim. Şi, bineînţeles, realizăm practic un mare pas înainte, mizând pe ieşirea din procedura de deficit excesiv în orizontul anului 2029, astfel încât să scăpăm de această ştampilă pe care am purtat-o aproape 10 ani de zile: România penalizată pentru faptul că a menţinut nişte dezechilibre bugetare cronice.
Cred că acest lucru este foarte aşteptat de pieţe, de Comisia Europeană, de români, de toate autorităţile publice locale, pentru care acest buget înseamnă un plus, sunt sume în plus, semnificative, şapte miliarde de lei în plus pentru autorităţile locale şi sunt pe lângă bani în plus pentru autorităţile locale, sunt şi mii de proiecte din PNRR care sunt foarte importante în acest an. Practic, când vorbesc de PNRR vorbim de autostrăzi, de autostrada Moldova, toate autostrăzi importante finanţate din PNRR şi fonduri europene, vorbim de străzi, vorbim de spitale, vorbim de infrastructuri critice, de care vor beneficia milioane de români la finalul acestor investiţii pe care le asigurăm din acest buget", a afirmat Alexandru Nazare în briefingul care a urmat şedinţei de Guvern în care a fost aprobat proiectul bugetului pentru anul în curs.
El a precizat că s-a dorit ca bugetul pentru 2026 să fie unul corect, realist, care să reflecte cu adevărat priorităţile, dar în acelaşi timp şi posibilităţile pe care le are România în acest moment, în contextul din prezent.
Ministrul Finanţelor a reamintit că valoarea Produsului Intern Brut pe care este realizat bugetul este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creştere economică prognozată de 1% şi o inflaţie de 6,5%.
Totodată, el a precizat că s-a creat spaţiu pentru investiţii de aproximativ 164 de miliarde de lei, o creştere semnificativă de la cele 138 de miliarde investiţii publice în anul 2025, iar notabil este că partea cea mai mare a acestor investiţii reprezintă o creştere a fondurilor europene.
"Acest buget mizează pe spaţiul pe care îl creează pentru fondurile europene, în special pentru PNRR, iar acestea au crescut semnificativ, la aproape 110 miliarde, incluzând şi componenta SAFE. Foarte important de spus este că am avut de acomodat pentru bugetul anului 2026 o creştere la dobânzi de aproximativ 10 miliarde de lei şi o creştere a componentei de apărare de aproximativ 6 miliarde de lei, dar în acelaşi timp asigurând scăderea deficitului, în termenii agreaţi cu Comisia Europeană, la 6,2% componenta de deficit cash şi 6% componenta de deficit ESA. Meritul acestui echilibru îl constituie faptul că reuşim să scădem deficitul de la 146 de miliarde nominal sau 7,6% cash în 2025, la 6,2% cash în 2026, aproximativ 127 de miliarde", a mai precizat acesta.
Ministrul Finanţelor a precizat că va creşte volumul investiţiilor, dar şi calitatea acestora.
Pe de altă parte, el a vorbit şi despre riscurile pe care le poate genera conflictul din Orientul Mijlociu şi a menţionat că poate fi luată în calcul o creştere moderată a inflaţiei, precizând că va primi date de la BNR la finalul lunii.
"Bineînţeles, n-aş putea să închei prezentarea fără a spune că, într-adevăr, sunt şi riscuri, sunt riscuri pe care trebuie să le reevaluăm în privinţa conflictului din Orientul Mijlociu. Nu ştim la acest moment ce magnitudine şi ce impact va avea conflictul din Orientul Mijlociu, încotro se vor îndrepta lucrurile. Ce putem să luăm în calcul este o creştere moderată a inflaţiei în acest moment. Vom avea date inclusiv de la BNR în curând, la finalul acestei luni, şi monitorizăm foarte atent cum evoluează lucrurile. Noi credem că parametrii esenţiali de la care am pornit sunt nişte parametrii prudenţi, inclusiv prin PIB-ul nominal, modul în care a fost elaborat PIB-ul nominal, dar şi creşterea economică", a mai afirmat Alexandru Nazare.
La elaborarea proiectului de buget pentru anul în curs, Guvernul a luat în calcul o creştere a economiei de 1%, respectiv un Produs Intern brut în valoare de 2.045 miliarde lei.
Deficitul bugetar cash este estimat la 6,2% din PIB, în condiţiile unor venituri de 736,5 miliarde lei, în creştere la 36% din PIB, şi ale unor cheltuieli de 864,3 miliarde lei, 42,3% din PIB.
Veniturile fiscale sunt estimate să crească la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026 (357,6 miliarde lei), de la 16,9% din PIB în anul 2025. În acelaşi timp, contribuţiile de asigurări sociale înregistrează o creştere la 11,1% din PIB (226,4 miliarde lei), de la 10,9% din PIB. Pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, a precizat Ministerul Finanţelor, într-un comunicat recent. Cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administraţiei publice.
