Câștiguri fără taxe din titlurile de stat: Cum îți retragi banii din TEZAUR
29 Martie 2026
Anul 2026 va fi decisiv pentru finalizarea reformelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România urmând să se concentreze exclusiv pe proiectele care pot fi duse la capăt până la finalul lunii august. Precizările au fost transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), la solicitarea AGERPRES, în contextul revizuirii PNRR.
Potrivit ministerului, în urma renegocierii planului cu Comisia Europeană, toate țintele și jaloanele rămase de îndeplinit au fost redistribuite în trei cereri de plată: CP4, CP5 și CP6. Abordarea autorităților este una „realistă”, care ține cont de fezabilitatea implementării proiectelor în intervalul de timp rămas.
MIPE subliniază că, pentru anul 2026, nu este prevăzută lansarea unor noi apeluri de proiecte prin PNRR, având în vedere că termenul-limită pentru implementarea reformelor și investițiilor este 31 august 2026. Accentul va fi pus exclusiv pe finalizarea proiectelor deja contractate sau aflate în derulare.
Blocaje administrative și lipsă de personal specializat
Implementarea PNRR a fost marcată de numeroase dificultăți administrative, recunoaște ministerul. Printre principalele obstacole semnalate de coordonatorii de reforme și investiții se numără capacitatea administrativă redusă, deficitul de personal specializat raportat la complexitatea proiectelor, durata mare a procedurilor de achiziții publice și insuficiența creditelor bugetare necesare pentru susținerea ritmului de implementare.
Beneficiarii proiectelor finanțate prin PNRR reclamă, la rândul lor, întârzieri în procesarea cererilor de transfer, probleme de coordonare și comunicare între autoritățile centrale și locale, precum și întârzieri în obținerea avizelor necesare.
Politica de Coeziune: 2026, anul contractării integrale
În paralel cu PNRR, anul 2026 va avea o miză majoră și pentru Politica de Coeziune. MIPE arată că prioritatea este contractarea integrală a fondurilor disponibile pentru programele 2021–2027, prin lansarea întregii alocări rămase și accelerarea procesului de evaluare a proiectelor. Obiectivul este generarea rapidă de cheltuieli eligibile care pot fi solicitate spre rambursare de la Comisia Europeană, cu impact direct asupra dezvoltării socio-economice a României.
Conform datelor oficiale, proiectele deja contractate și cele aflate în curs de contractare acoperă 100% din alocarea Uniunii Europene aferentă Politicii de Coeziune 2021–2027, ceea ce creează premisele absorbției integrale a fondurilor alocate.
MIPE precizează că, până în prezent, nu au fost dezangajate sume în cadrul acestor programe, întrucât cererile de plată transmise Comisiei Europene au acoperit necesarul de cheltuieli, iar estimările pentru anii următori reduc riscul dezangajării automate.
Termene-limită și stadiul finanțărilor europene
Ministerul reamintește că data-limită a eligibilității cheltuielilor și, implicit, a finalizării proiectelor finanțate din fonduri europene este 31 decembrie 2029, respectiv 31 decembrie 2030, în anumite condiții prevăzute de regulamentele europene.
În cadrul PNRR, România a primit până în prezent 10,72 miliarde de euro, din care 6,4 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Suma include prefinanțarea, cererile de plată nr. 1 și nr. 2 și o parte din cererea nr. 3, reprezentând aproximativ 50,08% din valoarea totală a PNRR.
În ceea ce privește Politica de Coeziune 2021–2027, sumele încasate de la Comisia Europeană până la finalul anului 2025 se ridică la aproximativ 7,22 miliarde de euro, adică 23,3% din alocarea totală de 30,98 miliarde de euro. Potrivit MIPE, acest nivel de absorbție plasează România peste media europeană de 16,2%, pe locul al doilea între cele 27 de state membre, în valori absolute.