Summit Xi-Putin la Beijing: front comun împotriva SUA dar negocieri dificile pe gaz

China și Rusia au condamnat planurile președintelui american Donald Trump privind scutul antirachetă Golden Dome și au criticat politica nucleară a Washingtonului, într-un summit care a avut loc la Beijing la doar o săptămână după vizita lui Trump în China. Întâlnirea dintre Xi Jinping și Vladimir Putin a arătat apropierea strategică dintre Beijing și Moscova, dar și limitele acestei relații, în condițiile în care Rusia nu a obținut încă acordul major de gaz pe care îl caută de mai mult timp.

Declarația comună emisă după summit a transmis un mesaj direct către Washington. China și Rusia susțin că proiectul american pentru un sistem de interceptare a rachetelor, bazat atât la sol, cât și în spațiu, amenință stabilitatea strategică globală. Cele două state au criticat și faptul că un tratat care limita arsenalele nucleare ale Statelor Unite și Rusiei a expirat, fără ca administrația Trump să accepte propunerea Moscovei de prelungire cu un an a limitelor privind rachetele și focoasele nucleare.

Xi, între Trump și Putin

Summitul cu Putin a încheiat o săptămână diplomatică importantă pentru Xi Jinping, care s-a întâlnit, în decurs de câteva zile, atât cu liderul principalului rival strategic al Chinei, cât și cu unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Beijingului.

Pentru China, succesiunea acestor întâlniri a fost o ocazie de a proiecta imaginea unei mari puteri stabile, capabile să discute simultan cu Washingtonul și Moscova. În timp ce Trump caută o ieșire din războiul cu Iranul, iar Putin continuă să fie blocat în războiul din Ucraina, Xi încearcă să se prezinte drept liderul unei puteri care poate media, negocia și influența marile dosare globale.

Patricia Kim, expert în politică externă la Brookings Institution, a explicat că Xi pare să fie într-o poziție mai puternică decât ambii lideri cu care s-a întâlnit: „Xi pare să dețină o poziție mai puternică în raport cu Putin și Trump. Ambii lideri se confruntă cu conflicte create de ei, care s-au dovedit mult mai greu de rezolvat decât anticipaseră inițial”. Ea a adăugat că liderul chinez a putut să se concentreze mai mult pe consolidarea internă a Chinei și pe proiectarea unei imagini de putere stabilă și încrezătoare pe scena globală.

China și Rusia vorbesc la unison pe securitate, dar nu și pe gaz

În plan politic, Xi și Putin au transmis un mesaj de unitate. Cei doi lideri au subliniat apropierea relațiilor bilaterale, construite pe parteneriatul strategic anunțat în 2022, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Putin și Xi s-au întâlnit de peste 40 de ori, iar ambele părți insistă că relația ruso-chineză a ajuns la un nivel fără precedent. Xi a spus, potrivit agenției chineze Xinhua, că cele două țări ar trebui să se concentreze pe strategia pe termen lung și să promoveze un sistem de guvernanță globală „mai just și mai rezonabil”. Putin a afirmat, la rândul său, că relațiile ruso-chineze au atins „un nivel cu adevărat fără precedent” și continuă să se dezvolte.

Totuși, dincolo de discursul politic, summitul nu a adus progresul concret pe care Moscova îl dorea cel mai mult: un contract pentru o nouă conductă care ar permite Rusiei să își majoreze masiv exporturile de gaz către China.

Power of Siberia 2 rămâne fără acord final

Marea miză energetică a discuțiilor a fost conducta Power of Siberia 2, un proiect de aproximativ 2.600 de kilometri, care ar urma să transporte 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia către China, prin Mongolia. În timpul vizitei lui Putin din septembrie 2025, Gazprom anunțase că cele două părți au convenit să avanseze proiectul.

De această dată, însă, partea chineză a fost mult mai rezervată public. Xi a spus că energia și conectivitatea resurselor ar trebui să fie „piatra de ballast” a relațiilor China-Rusia, dar nu a menționat explicit conducta. Kremlinul a transmis că cele două părți au ajuns la o „înțelegere generală asupra parametrilor” proiectului, fără a anunța însă detalii clare sau un calendar concret.

Problemele-cheie, inclusiv prețul gazului, finanțarea și termenii contractuali, par să rămână nerezolvate. Daniel Sleat, consilier senior la Tony Blair Institute for Global Change, a spus că diferențele de fond nu par să fi fost depășite: „Divergențele principale privind prețul, finanțarea și termenii contractuali nu par să fi fost rezolvate”. El a adăugat că Rusia are nevoie mai urgentă de acest acord decât China, după ce a pierdut o mare parte din piața europeană de gaz, în timp ce Beijingul preferă să se miște lent și să își păstreze flexibilitatea privind sursele viitoare de energie.

Moscova caută piețe noi după pierderea Europei

Pentru Rusia, un acord de amploare cu China ar avea o importanță strategică majoră. După invazia Ucrainei și sancțiunile occidentale, Moscova a pierdut o mare parte din piața europeană de gaze, iar reorientarea exporturilor către Asia a devenit o prioritate economică și geopolitică.

China este deja cel mai mare cumpărător de petrol rusesc, iar Moscova încearcă să extindă cooperarea energetică inclusiv prin livrări pe conducte și transporturi maritime. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că Beijingul este interesat de livrări pe termen lung de petrol rusesc și de creșterea volumelor, care ar fi urcat cu 10% în primele patru luni.

Totuși, în cazul gazului, China negociază dintr-o poziție de forță. Beijingul are alternative, nu se grăbește și poate folosi nevoia Rusiei de a-și înlocui clienții europeni pentru a obține condiții mai avantajoase.

Un mesaj comun împotriva Statelor Unite

Declarația comună a celor două state nu s-a limitat la tema nucleară. China și Rusia au acuzat Statele Unite și Israelul că au încălcat dreptul internațional prin atacurile asupra Iranului și și-au exprimat opoziția față de „hegemonism și unilateralism”.

Potrivit declarației citate de Kremlin, agenda globală a păcii și dezvoltării se confruntă cu noi riscuri și provocări, inclusiv cu pericolul fragmentării comunității internaționale și al revenirii la „legea junglei”.

Întâlnirea a avut și o componentă simbolică puternică. Xi l-a primit pe Putin cu gardă de onoare și salve de tun la Marea Sală a Poporului din Beijing, în timp ce copii fluturau steaguri chineze și ruse. Cei doi lideri au luat apoi masa împreună, cu rață Peking și șuncă Jinhua, și au băut ceai alături de un grup restrâns de consilieri apropiați.

Summitul de la Beijing arată că Rusia și China rămân aliniate în opoziția față de Statele Unite și ordinea globală dominată de Occident. Dar faptul că nu a fost anunțat un acord final privind conducta Power of Siberia 2 arată și că relația „fără limite” dintre cele două puteri are, în practică, limite economice clare. China poate susține politic Rusia, dar nu pare dispusă să plătească orice preț pentru a-i salva modelul energetic afectat de război și sancțiuni.