Năsui dă verdictul: România nu mai intră în zona euro „în cursul vieților noastre”

România este, în acest moment, mai departe ca oricând de adoptarea monedei euro, susține fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui. Într-un dialog cu DCBusiness, acesta afirmă că deteriorarea finanțelor publice și depășirea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică fac ca șansele României de a intra în zona euro să fie „absolut infime”.

Declarația vine în contextul în care discuțiile despre euro digital au readus în prim-plan întrebarea dacă România ar putea fi împinsă să accelereze aderarea la zona euro. Răspunsul lui Claudiu Năsui este tranșant: nu doar că România nu se apropie de zona euro, ci se îndepărtează.

„Vă dau o veste și mai proastă”

Întrebat dacă euro digital ar putea deveni un motiv în plus pentru ca România să accelereze aderarea la zona euro, Claudiu Năsui a răspuns că situația este mult mai complicată.

„Acuma vă dau o veste și mai proastă: România e mai departe acum de zona euro decât a fost vreodată”, a spus fostul ministru al Economiei.

El a explicat că unul dintre criteriile importante pentru adoptarea monedei euro este cel privind datoria publică. Potrivit regulilor europene, datoria publică trebuie să fie sub pragul de 60% din PIB sau să se afle pe o traiectorie clară de reducere către acest nivel.

„Unul dintre criteriile ca să intri în zona euro este să ai datoria publică mai mică de 60% din PIB. Ori România anul acesta a depășit 60% datorie publică în PIB”, a afirmat Năsui.

România, prinsă între datorie și deficit

Fostul ministru susține că revenirea sub pragul de 60% ar fi dificilă fără o schimbare profundă a politicii fiscale.

În opinia sa, România ar avea doar două variante teoretice pentru a corecta raportul dintre datorie și PIB: fie o creștere economică spectaculoasă, fie excedente bugetare. Năsui spune însă că prima variantă este improbabilă, iar a doua nu are precedent în istoria recentă a țării.

„Ca noi să ajungem vreodată să îndeplinim acest criteriu, trebuie fie să avem o explozie spectaculoasă a PIB-ului, ceea ce nu o să avem, fie să avem excedent bugetar. România, în 36 de ani de la Revoluție, n-a avut o singură dată excedent bugetar. N-a avut excedent bugetar niciodată”, a spus Claudiu Năsui.

Declarația atinge una dintre cele mai sensibile probleme ale economiei românești: finanțele publice. România a intrat de mai mulți ani într-o zonă de deficite mari, iar ajustarea bugetară a devenit una dintre principalele condiții urmărite de Comisia Europeană, de agențiile de rating și de investitori.

„Șansele sunt absolut infime”

Claudiu Năsui consideră că, în aceste condiții, aderarea României la zona euro nu mai poate fi privită ca un obiectiv realist pe termen previzibil.

„Șansele ca noi să mai intrăm în zona euro sunt absolut infime”, a spus fostul ministru.

Întrebat dacă România ar putea spera la o derogare, Năsui a fost sceptic. El spune că statele din zona euro, mai ales cele care pun accent pe disciplină fiscală și monetară, nu ar avea motive să accepte relaxarea regulilor pentru România.

„La cum merg lucrurile în zona euro, nu-i văd prea dornici să facă derogări. Deja sunt probleme în interiorul zonei euro și țările care țin de moneda corectă, adică țările nordice, Germania și așa, în general nu vor chestiile astea. Vor cât mai mult respect al regulilor”, a afirmat Năsui.

„Nu cred că se va face vreo excepție pentru România”

Fostul ministru al Economiei spune că România nu ar trebui să conteze pe o excepție politică din partea zonei euro.

„Eu nu cred că se va face vreo excepție pentru România. Și atunci eu nu cred că mai intrăm în zona euro. Dacă mă întrebați, nu în cursul vieților noastre”, a spus Claudiu Năsui.

Afirmația este una dintre cele mai dure evaluări făcute recent de un fost membru al Guvernului privind perspectivele României de aderare la zona euro.

România este obligată, prin tratatele europene, să adopte moneda euro atunci când va îndeplini criteriile de convergență. Spre deosebire de Danemarca, România nu are o clauză de opt-out. Totuși, aderarea nu se produce automat. Țara trebuie să îndeplinească simultan criteriile privind inflația, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb, dobânzile pe termen lung și compatibilitatea legislației băncii centrale cu regulile europene.

Euro digital nu schimbă problema de fond

Discuția a pornit de la euro digital, proiectul Băncii Centrale Europene prin care cetățenii ar putea deține bani în format digital direct la banca centrală. Întrebarea era dacă un astfel de proiect ar putea face ca România să grăbească aderarea la zona euro.

Pentru Năsui, răspunsul este negativ. El consideră că euro digital nu poate deveni un argument suficient de puternic pentru aderare, atâta timp cât România nu îndeplinește condițiile economice de bază.

În plus, fostul ministru este critic și față de euro digital în sine, pe care îl consideră un proiect cu prea multe limitări și fără utilitate clară pentru cetățeni. Dar, dincolo de această dezbatere, problema României rămâne una clasică: deficitul, datoria publică și lipsa unei discipline bugetare de durată.

România rămâne departe de criteriile zonei euro

Cel mai recent context european arată că România nu este încă pregătită pentru adoptarea monedei euro. Deficitul bugetar rămâne mult peste pragul de 3% din PIB, inflația este ridicată, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În aceste condiții, declarația lui Claudiu Năsui vine ca un avertisment politic și economic: aderarea la zona euro nu mai poate fi tratată ca o simplă țintă declarativă. Fără o corecție bugetară solidă și fără recâștigarea credibilității fiscale, România riscă să rămână pentru mult timp în afara nucleului monetar european.