Insolvențele accelerează în 2026. Peste 2.400 de firme au intrat deja în procedură

Numărul firmelor care ajung în insolvență continuă să crească în 2026, iar datele prezentate de Oficiul Național al Registrului Comerțului arată o presiune tot mai mare asupra mediului de afaceri. În primele patru luni ale anului au fost deschise 2.410 proceduri noi de insolvență, în ușoară accelerare față de ritmul înregistrat anul trecut. Semnalul este important pentru economie, pentru că insolvența nu mai apare doar ca un accident izolat, ci ca parte a unei tendințe care se consolidează de la un an la altul.

Informațiile au fost prezentate luni de Valentina Burdescu, directorul Direcției Buletinul Procedurilor de Insolvență din cadrul ONRC, care a analizat evoluția procedurilor în perioada 2024-2026. Potrivit acesteia, numărul total al procedurilor de insolvență deschise a crescut constant: 7.416 cazuri în 2024, 7.782 în 2025 și 2.410 doar în primele patru luni din 2026.

„Dacă această tendință se menține până la finalul anului 2026, vom avea cu siguranță o creștere a procedurilor de insolvență”, a afirmat Valentina Burdescu.

Falimentele rămân grosul dosarelor

Cea mai importantă concluzie din datele ONRC este că majoritatea procedurilor nu duc la salvarea firmelor, ci la faliment. În perioada analizată, procedurile de faliment au fost dominante: 6.757 în 2024, 6.905 în 2025 și 2.277 în primele patru luni din 2026.

Practic, din cele 2.410 proceduri de insolvență deschise în primele patru luni ale acestui an, cea mai mare parte se regăsește în zona falimentului. Asta arată că multe firme intră în procedură într-un moment în care șansele de redresare sunt deja reduse, iar insolvența devine mai degrabă ultima etapă înainte de ieșirea din piață decât un mecanism real de restructurare.

„Marea majoritate a procedurilor, indiferent că sunt deschise prin procedură generală sau simplificată, sunt proceduri de faliment”, a precizat reprezentanta ONRC.

Această realitate este importantă pentru antreprenori, creditori și angajați. Un val mai mare de falimente înseamnă facturi neîncasate, contracte întrerupte, locuri de muncă afectate și presiune suplimentară pe lanțurile comerciale. Într-o economie în care multe firme mici lucrează cu marje reduse și depind de încasări rapide, insolvența unui partener poate declanșa probleme în cascadă.

Reorganizările judiciare rămân puține

În contrast cu numărul mare al falimentelor, reorganizările judiciare rămân la un nivel redus. Datele arată 374 de proceduri de reorganizare în 2024, 380 în 2025 și 147 în perioada ianuarie-aprilie 2026.

Creșterea există, dar este modestă. Reorganizarea judiciară ar trebui să fie varianta prin care o firmă viabilă, dar aflată în dificultate, își restructurează datoriile și activitatea pentru a continua. În practică însă, cifrele arată că foarte puține companii ajung să folosească acest instrument comparativ cu numărul celor care intră direct pe traseul falimentului.

La 15 aprilie 2026, în România erau în derulare 3.286 de proceduri de insolvență, 753 de proceduri de reorganizare judiciară și 10.328 de proceduri de faliment. Diferența dintre aceste categorii arată limpede unde se află greutatea sistemului: nu în redresare, ci în lichidare.

Mii de firme radiate, iar unele proceduri durează ani întregi

Datele ONRC arată și modul în care se finalizează procedurile. În 2024 au fost radiate 6.748 de firme, în 2025 numărul a fost de 6.510, iar în primele patru luni din 2026 au fost deja radiate 2.267 de firme.

Un alt detaliu relevant este durata procedurilor. Din peste 65.900 de cazuri închise cu radiere în perioada 2014-2026, peste 10.000 au durat mai mult de trei ani. Asta înseamnă că o parte importantă a dosarelor rămâne blocată mult timp, cu efecte asupra creditorilor, administratorilor, foștilor angajați și asupra circuitului economic.

Durata mare a procedurilor poate reduce șansele de recuperare a creanțelor și poate transforma insolvența într-un proces lung și costisitor. Pentru firmele care au bani de recuperat de la un partener intrat în insolvență, timpul devine uneori la fel de important ca suma datorată.

Paradoxul economiei: cresc și firmele noi, dar cresc și dizolvările

Imaginea de ansamblu a mediului de afaceri este una amestecată. Pe de o parte, numărul profesioniștilor activi continuă să crească. La 31 martie 2026, România avea 1,759 milioane de profesioniști activi, în ușoară creștere față de anul anterior.

În primul trimestru din 2026 au fost înregistrate 38.643 de firme noi, mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 33.386. Asta arată că apetitul pentru inițiativă antreprenorială nu a dispărut, iar mulți români continuă să deschidă firme sau forme de activitate economică.

Pe de altă parte, și semnalele de închidere sau retragere din activitate sunt mai puternice. Dizolvările voluntare au crescut de la 12.747 în trimestrul I 2025 la 16.361 în trimestrul I 2026. Radierile au rămas relativ stabile, în jurul pragului de 21.000 de cazuri, iar suspendările de activitate au urcat ușor, de la 5.028 în primul trimestru din 2025 la 5.424 în primul trimestru din 2026.

Cu alte cuvinte, economia produce firme noi, dar pierde în același timp multe companii existente. Pentru cititorul obișnuit, această statistică se traduce simplu: mediul de afaceri este activ, dar fragil. Se intră în piață, însă tot mai multe firme se retrag, se suspendă, se dizolvă sau ajung în proceduri de insolvență.

Concordatul preventiv, încă în așteptarea efectelor

Potrivit ONRC, în prezent sunt în derulare 354 de proceduri de concordat preventiv. Acest mecanism este gândit pentru firmele aflate în dificultate, dar care încearcă să evite insolvența printr-o înțelegere cu creditorii.

Impactul modificărilor legislative recente în această zonă va putea fi evaluat abia în lunile următoare, a transmis ONRC. Deocamdată, cifrele arată că insolvența și falimentul rămân mult mai vizibile în statistici decât instrumentele de prevenție și restructurare timpurie.

Pentru economie, mesajul este clar: 2026 a început cu mai multe firme nou-înființate, dar și cu o presiune mai mare pe companiile vulnerabile. Dacă ritmul din primele patru luni se menține, anul ar putea aduce o nouă creștere a procedurilor de insolvență, într-un context în care falimentele continuă să fie majoritare.