INS vine cu o veste bună și una clasic românească: deficitul scade, dar gaura rămâne uriașă

România a reușit să își reducă deficitul comercial în primele patru luni ale anului 2026, însă dezechilibrul dintre ceea ce vinde în afară și ceea ce cumpără din străinătate rămâne foarte mare. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2026, deficitul balanței comerciale FOB/CIF a fost de 10,81 miliarde de euro, mai mic cu 818,6 milioane de euro față de aceeași perioadă din 2025. Scăderea este de 7%, ceea ce indică o temperare a presiunii venite din comerțul exterior, dar nu schimbă imaginea de fond: România continuă să importe mult mai mult decât exportă.

Cum arată comerțul exterior al României după primele patru luni

În primele patru luni din 2026, exporturile FOB ale României au însumat 32,02 miliarde de euro, în creștere cu 1,9% față de perioada similară din 2025. În același timp, importurile CIF au ajuns la 42,83 miliarde de euro, în scădere ușoară, cu 0,5%.

Această combinație - exporturi în creștere și importuri în scădere - explică reducerea deficitului comercial. Practic, România a vândut ceva mai mult pe piețele externe, în timp ce ritmul cumpărărilor din străinătate s-a temperat.

Totuși, diferența dintre importuri și exporturi rămâne considerabilă. În doar patru luni, deficitul comercial a depășit 10,8 miliarde de euro, ceea ce arată că economia românească este în continuare puternic dependentă de bunurile aduse din afară.

Aprilie a adus o creștere mai bună a exporturilor

În luna aprilie 2026, exporturile FOB au însumat 8,2 miliarde de euro, iar importurile CIF au fost de 11,28 miliarde de euro. Deficitul comercial al lunii aprilie a fost astfel de 3,07 miliarde de euro.

Comparativ cu aprilie 2025, exporturile au crescut cu 4,3%, iar importurile cu 2,5%. Este o evoluție ceva mai bună decât cea consemnată pe ansamblul primelor patru luni, pentru că exporturile au avut un ritm de creștere mai mare decât importurile.

Din perspectiva economiei, această evoluție poate fi citită în două chei. Pe de o parte, este pozitiv faptul că exporturile accelerează. Pe de altă parte, deficitul lunar de peste 3 miliarde de euro arată că presiunea pe balanța comercială rămâne ridicată.

România vinde mai ales către Uniunea Europeană

Datele INS confirmă dependența majoră a României de piața europeană. În perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2026, schimburile intra-UE27 au reprezentat 72,4% din totalul exporturilor și 73,8% din totalul importurilor.

Mai exact, exporturile către statele Uniunii Europene au fost de 23,17 miliarde de euro, iar importurile din UE au ajuns la 31,62 miliarde de euro. Schimburile extra-UE au fost mult mai reduse: 8,85 miliarde de euro la export și 11,21 miliarde de euro la import.

Această structură arată că economia românească este strâns legată de lanțurile comerciale și industriale europene. Pentru companiile românești, piața UE rămâne principalul spațiu de desfacere, dar și principala sursă de bunuri importate.

Industria auto și echipamentele de transport domină exporturile

Cea mai importantă grupă de produse în comerțul exterior al României rămâne cea a mașinilor și echipamentelor pentru transport. Aceasta a reprezentat 46,5% din totalul exporturilor și 36,3% din totalul importurilor.

În bani, România a exportat mașini și echipamente pentru transport în valoare de 14,9 miliarde de euro și a importat produse similare de 15,55 miliarde de euro. Diferența dintre exporturi și importuri pe această categorie este relativ redusă, de aproximativ 644 de milioane de euro.

Această zonă rămâne unul dintre pilonii comerțului exterior, fiind legată direct de industria auto, de componente, echipamente, utilaje și de integrarea României în lanțurile de producție europene.

Produsele chimice trag puternic în jos balanța comercială

Una dintre cele mai mari vulnerabilități apare la produsele chimice și produsele derivate. În primele patru luni din 2026, România a exportat produse chimice de 1,94 miliarde de euro, dar a importat de 6,5 miliarde de euro.

Rezultă un deficit de aproximativ 4,56 miliarde de euro numai pe această categorie. Este una dintre cele mai mari surse de dezechilibru din comerțul exterior.

Importurile de produse chimice reprezintă 15,2% din totalul importurilor României, în timp ce exporturile din aceeași categorie au o pondere de doar 6% în totalul exporturilor. Cu alte cuvinte, România cumpără mult mai multe produse chimice decât reușește să vândă.

România are deficit și la alimente

Un alt capitol sensibil este cel al alimentelor și animalelor vii. În primele patru luni din 2026, exporturile la această grupă au fost de 2,42 miliarde de euro, în creștere cu 6,9%, dar importurile au fost de 3,99 miliarde de euro.

Deficitul rezultat este de aproximativ 1,57 miliarde de euro. Este o informație importantă pentru o economie care are resurse agricole importante, dar care continuă să importe masiv produse alimentare.

Datele arată că România a reușit să crească exporturile de alimente, însă nu suficient pentru a acoperi valoarea importurilor. Astfel, pe această zonă, dependența de produse aduse din străinătate rămâne ridicată.

Combustibilii rămân o altă sursă de deficit

La combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate, România a exportat produse de 1,99 miliarde de euro și a importat de 3,5 miliarde de euro. Deficitul pe această categorie este de aproximativ 1,51 miliarde de euro.

Importurile de combustibili au scăzut cu 2,1% față de primele patru luni din 2025, dar valoarea lor rămâne semnificativ mai mare decât cea a exporturilor. În contextul dependenței energetice și al volatilității prețurilor internaționale, această categorie continuă să aibă o influență importantă asupra balanței comerciale.

Exporturile de uleiuri și grăsimi au avut cea mai mare creștere procentuală

Cea mai spectaculoasă creștere procentuală apare la grupa uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală. Exporturile au crescut cu 112,5% față de primele patru luni din 2025.

Totuși, valoarea absolută rămâne redusă: 170,1 milioane de euro, adică doar 0,5% din totalul exporturilor. Cu alte cuvinte, creșterea este puternică în procente, dar impactul asupra întregii balanțe comerciale este limitat.

Pe aceeași categorie, importurile au fost de 111,1 milioane de euro, în scădere cu 10,2%, ceea ce înseamnă că România a avut aici un excedent comercial.

Băuturile și tutunul, în scădere la export

O evoluție negativă apare la grupa băuturi și tutun. Exporturile au scăzut cu 13,5%, până la 703,8 milioane de euro, iar importurile au coborât cu 7,2%, până la 375 de milioane de euro.

Chiar și cu această scădere, România rămâne pe excedent la această categorie, exporturile fiind aproape duble față de importuri. Totuși, reducerea exporturilor indică o slăbire a acestei zone în primele patru luni ale anului.

Ce înseamnă aceste date pentru economie

Datele INS arată o îmbunătățire a balanței comerciale, dar nu una suficientă pentru a elimina vulnerabilitatea de fond. Deficitul scade pentru că exporturile cresc modest, iar importurile se reduc ușor. Aceasta este o veste bună din perspectiva echilibrului extern.

Problema este că România continuă să aibă deficite mari exact în zone sensibile: produse chimice, alimente și combustibili. Acestea sunt categorii care influențează direct economia, prețurile, industria și dependența de piețele externe.

În același timp, industria auto și zona de echipamente de transport rămân principalul motor al exporturilor. Aproape jumătate din exporturile României vin din această zonă, ceea ce arată forța sectorului, dar și dependența de o structură relativ concentrată.

În concluzie, reducerea deficitului comercial este o evoluție pozitivă, dar tabloul general rămâne fragil. România importă în continuare mult mai mult decât exportă, iar cele mai mari dezechilibre se văd în produse cu impact direct asupra economiei reale: chimicale, energie și alimente.