DCBusiness Finante Furtuna stârnită de gemul bunicii și gap-ul TVA: ANAF explică

Furtuna stârnită de gemul bunicii și gap-ul TVA: ANAF explică

Adrian Nica, șeful ANAF
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis vineri că nu intenționează să impună taxe pentru autoconsumul gospodăriilor, după ce declarațiile președintelui instituției, Adrian Nica, despre “gemul făcut de bunica” au stârnit confuzie și critici publice.

„ANAF nu are în vedere impozitarea autoconsumului populației. Prin autoconsum se înțelege folosirea, de către o gospodărie, a produselor sau serviciilor realizate de aceasta pentru consumul propriu”, a precizat Adrian Nica, printr-un comunicat oficial.

„Gemul bunicii” și gap-ul de TVA

Clarificările vin la două zile după ce șeful Fiscului a explicat, într-o intervenție televizată, că „modul în care tratăm gemul pe care îl face în casă bunica este calculat astăzi la gap-ul de TVA”. Declarația a fost interpretată de mulți contribuabili ca o posibilă intenție de a impozita bunurile produse în gospodării.

ANAF susține însă că afirmația se referea strict la o problemă metodologică în calculul decalajului fiscal (TVA gap), și nu la o măsură de impunere asupra populației. „Declarația nu contestă decalajul de colectare la TVA al României, care rămâne una dintre prioritățile majore ale mandatului actual. Ea vizează exclusiv faptul că anumite elemente de autoconsum pot distorsiona estimarea bazei potențiale de TVA, dacă nu sunt ajustate corespunzător specificului național”, a explicat Adrian Nica.

Citește și: Negrescu: TVA-ul ne „sângerează” bugetul, taxarea inversă e soluția

România – campioană la pierderi de TVA

Conform metodologiei europene, decalajul fiscal (gap-ul de TVA) reprezintă diferența dintre taxa potențial colectabilă și cea efectiv încasată de stat. În prezent, România înregistrează cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană – de aproximativ 36%, față de o medie comunitară de doar 5,4%, potrivit unei analize realizate de PwC România.

„Este o diferență uriașă, care reflectă atât evaziunea fiscală, cât și deficiențele administrative. Țările din regiune au redus decalajul prin digitalizarea sistemelor fiscale și o mai bună colaborare între instituții”, se arată în raportul semnat de Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.

ANAF promite o nouă metodologie de calcul

Pentru a corecta aceste discrepanțe, ANAF intenționează să realizeze analize aprofundate privind modul de estimare a bazei potențiale de TVA și să colaboreze cu INS, Ministerul Finanțelor și parteneri europeni, pentru a alinia metodologia la standardele europene. În plus, instituția a anunțat și o colaborare tehnică cu Banca Mondială, menită să sprijine dezvoltarea unor instrumente moderne de analiză fiscală.

„Scopul este de a interpreta corect diferența dintre TVA teoretică și taxa efectiv colectată. O mai bună înțelegere a decalajului fiscal ar putea conduce și la ajustarea unor prevederi legislative, inclusiv în domeniul insolvenței, unde se constată pierderi sistemice de venituri”, a mai declarat Adrian Nica.

Concluzie: clarificare necesară, dar decalajul rămâne uriaș

Mesajul transmis de ANAF închide speculațiile privind o posibilă taxare a autoconsumului, însă atrage atenția asupra unei probleme reale – ineficiența colectării TVA, care afectează grav bugetul de stat. România pierde anual zeci de miliarde de lei din cauza evaziunii și a sistemului de colectare deficitar, în ciuda digitalizării parțiale a administrației fiscale.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.