EXCLUSIV CFR are peste 1,87 miliarde de euro alocate prin PNRR, dar nu toți banii sunt încasați. Cum explică instituția
17 Mai 2026
Europa începe să reducă dependența de Microsoft și de cloud-ul american, pe fondul temerilor privind datele sensibile și revenirea lui Trump.
Europa începe să își pună tot mai serios întrebarea dacă infrastructura digitală a statelor poate rămâne dependentă de marile companii americane. Franța, Danemarca, Germania, Austria și Olanda au făcut deja pași diferiți, dar convergenți, pentru a reduce expunerea administrațiilor publice la Microsoft, la cloud-ul american sau la soluții digitale controlate din afara Uniunii Europene.
Nu este vorba, cel puțin deocamdată, despre o rupere totală de Microsoft sau de Big Tech-ul american. Este însă vorba despre o schimbare de direcție. Datele medicale, comunicațiile guvernamentale, documentele interne ale ministerelor și infrastructura cloud nu mai sunt privite doar ca servicii IT, ci ca zone de securitate strategică.
Iar revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a amplificat o temere mai veche la nivel european: ce se întâmplă dacă datele unor instituții publice europene depind de companii americane care pot fi supuse presiunilor politice sau legislației din Statele Unite?
Franța mută datele medicale de pe Microsoft Azure
Cel mai sensibil exemplu vine din Franța. Parisul a decis ca Health Data Hub, platforma națională care gestionează date medicale pentru cercetare și inovare, să fie mutată de pe Microsoft Azure pe Scaleway, furnizor francez de cloud deținut de grupul Iliad. Decizia vine după ani de controverse privind alegerea Microsoft în 2019 și riscurile asociate legislației americane, care ar putea permite accesul autorităților SUA la date gestionate de companii americane. Noua platformă ar urma să fie operațională spre sfârșitul anului 2026 sau la începutul lui 2027.
Miza este uriașă, pentru că vorbim despre date medicale ale unor zeci de milioane de cetățeni francezi. În acest caz, dezbaterea nu mai este despre costuri sau despre preferințe tehnice, ci despre cine controlează infrastructura pe care circulă cele mai sensibile informații ale populației.
Franța merge în aceeași direcție și pe zona de videoconferințe. Guvernul francez vrea să înlocuiască platforme precum Microsoft Teams, Zoom, Webex sau GoTo Meeting cu Visio, o soluție franceză dezvoltată pentru administrația publică. Scopul declarat este reducerea dependenței de soluțiile extra-europene și garantarea securității comunicațiilor instituționale.
Danemarca se uită spre LibreOffice și open-source
Danemarca este un alt exemplu important, mai ales pentru că discuția a ajuns chiar în interiorul Ministerului Digitalizării. Autoritățile daneze au început trecerea de la Microsoft Office 365 la LibreOffice, într-un demers prezentat ca parte a unei strategii de suveranitate digitală (Linux Journal). Relatările inițiale au vorbit și despre renunțarea la Windows în favoarea Linux, însă aici lucrurile trebuie nuanțate: în cazul ministerului, schimbarea confirmată vizează în primul rând pachetul Office, în timp ce Windows rămâne încă folosit pe multe dispozitive.
Chiar și așa, semnalul politic este clar. Danemarca nu tratează mutarea ca pe o simplă schimbare de software, ci ca pe o chestiune de autonomie. Ideea este ca statul să nu depindă complet de un singur furnizor străin pentru documente, comunicare și fluxuri administrative.
Germania, cazul Schleswig-Holstein: 25.000 de posturi trec spre soluții deschise
În Germania, exemplul cel mai vizibil vine din landul Schleswig-Holstein (The Register). Administrația regională a decis să înlocuiască Microsoft Office cu LibreOffice pentru aproximativ 25.000 de locuri de muncă și să pregătească treptat trecerea de la Windows la Linux. Strategia invocă explicit suveranitatea digitală, formatele deschise și reducerea dependenței de furnizori proprietari.
Pentru autoritățile germane, problema nu este doar că Microsoft este o companie americană, ci că administrația publică ajunge captivă într-un ecosistem tehnologic dificil de părăsit. Documentele, licențele, actualizările, serviciile cloud și aplicațiile conexe creează o dependență structurală. Odată instalată, această dependență devine nu doar tehnică, ci și bugetară și politică.
Schleswig-Holstein a devenit astfel unul dintre laboratoarele europene ale tranziției către open-source în administrație. Dacă proiectul va reuși, el poate deveni un precedent important pentru alte regiuni sau instituții publice din Europa.
Austria face pași spre Nextcloud și LibreOffice
Austria are, la rândul ei, exemple relevante. Ministerul Economiei, Energiei și Turismului a adoptat Nextcloud pentru colaborare internă și gestionarea documentelor, într-o arhitectură gândită să reducă dependența de platformele externe. Soluția este una hibridă: Nextcloud este folosit pentru colaborare și date interne, în timp ce unele instrumente Microsoft pot rămâne disponibile pentru interacțiuni externe.
În paralel, forțele armate austriece au fost menționate în presa de specialitate pentru migrarea a mii de posturi de lucru de la Microsoft Office la LibreOffice. Și aici, justificarea merge dincolo de costuri: statul vrea mai mult control asupra datelor, asupra infrastructurii și asupra condițiilor în care funcționează sistemele sale digitale.
Austria arată însă și limitele procesului. Ieșirea din ecosistemul Microsoft nu se face peste noapte. Unele instituții aleg soluții hibride, pentru a evita blocaje operaționale. Asta arată că direcția politică poate fi rapidă, dar implementarea tehnică este mult mai complicată.
Olanda cere reducerea dependenței de software-ul american
În Olanda, tema a ajuns în Parlament. Legislativul olandez a adoptat moțiuni prin care cere guvernului să reducă dependența de companiile americane de software, să dezvolte o platformă cloud aflată sub control olandez și să sprijine alternative europene. Reuters a legat această mișcare de îngrijorările privind autonomia și securitatea cibernetică, într-un context marcat de relațiile tensionate cu SUA sub administrația Trump.
Olanda are și o miză specială, pentru că este una dintre țările-cheie ale Europei în industria semiconductorilor, prin compania ASML. Discuțiile despre software, cloud și suveranitate digitală se leagă astfel de o temă mai amplă: capacitatea Europei de a-și proteja infrastructurile critice într-o lume în care tehnologia a devenit instrument de putere geopolitică.
Cloud-ul și software-ul au devenit probleme de securitate națională
Ce se întâmplă acum în Europa arată o schimbare majoră de mentalitate. Ani la rând, Microsoft, Amazon, Google sau alte companii americane au fost privite ca furnizori eficienți, siguri și inevitabili pentru administrațiile publice. Acum, aceeași dependență este privită ca vulnerabilitate.
Problema nu este doar unde sunt stocate datele, ci și sub ce jurisdicție se află compania care le gestionează. Dacă un furnizor este american, el poate fi afectat de legislația SUA, chiar dacă serverele sunt în Europa. Acesta este motivul pentru care tot mai multe guverne europene vorbesc despre cloud suveran, software open-source, infrastructură controlată local și formate deschise.
Microsoft a încercat să răspundă acestor temeri, anunțând angajamente digitale pentru Europa, inclusiv extinderea infrastructurii cloud și AI pe continent și promisiuni legate de reziliența digitală în context geopolitic volatil. Dar semnalul venit din mai multe capitale europene este că promisiunile companiilor nu mai sunt suficiente pentru statele care gestionează date medicale, militare, fiscale sau administrative.
Nu este o ieșire totală din Big Tech, ci începutul unei desprinderi
Deocamdată, Europa nu poate renunța complet la tehnologia americană. Administrațiile publice sunt profund legate de ecosisteme construite în ultimii 20 de ani. Migrarea spre Linux, LibreOffice, Nextcloud sau cloud-uri europene presupune costuri, instruire, compatibilitate, rezistență internă și riscuri operaționale.
Dar direcția este vizibilă. Franța mută date medicale de pe Microsoft Azure. Danemarca testează desprinderea de Microsoft Office. Germania împinge administrația unui land spre LibreOffice și Linux. Austria folosește soluții suverane pentru colaborare internă. Olanda cere reducerea dependenței de software american.
În fond, Europa începe să trateze software-ul administrativ așa cum tratează energia, apărarea sau infrastructura critică. Nu mai este doar o chestiune de eficiență, ci de putere, control și vulnerabilitate.
Revenirea lui Trump la Casa Albă nu a creat această dezbatere, dar a accelerat-o. Iar mesajul transmis de mai multe state europene este tot mai clar: datele publice, comunicațiile guvernamentale și infrastructura digitală nu mai pot depinde necondiționat de deciziile unor companii aflate sub jurisdicția unei puteri străine.