Dunărea rămâne la un nivel extrem de scăzut, în pofida ploilor din ultimele zile. Debitul fluviului la intrarea în România va staționa în jurul valorii de numai 1.250 de metri cubi pe secundă, reprezentând aproximativ o treime din media multianuală a lunii septembrie.
Noua prognoză hidrologică menține astfel presiunea asupra sectorului Cernavodă, unde autoritățile au pregătit un plan special pentru asigurarea apei necesare funcționării centralei nucleare.
Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, valabilă până pe 19 septembrie, debitul Dunării la Baziaș va fi inițial staționar, la aproximativ 1.250 mc/s, după care ar urma să crească treptat până la 1.550 mc/s.
Media multianuală a lunii septembrie este de 3.800 mc/s. Prin urmare, debitul prognozat pentru următoarele zile este cu aproape 67% mai mic decât nivelul obișnuit pentru această perioadă.
Chiar și după creșterea anticipată până la 1.550 mc/s, Dunărea va ajunge la doar aproximativ 41% din media lunii septembrie.
Debitul rămâne staționar în zona Cernavodă
În aval de Porțile de Fier, debitele vor înregistra o ușoară scădere în prima parte a intervalului analizat. Ulterior, este prognozată o creștere ușoară pe sectorul Gruia–Călărași.
Situația este însă diferită în zona care interesează direct Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Pe sectorul Cernavodă–Tulcea, debitele vor fi relativ staționare, potrivit hidrologilor.
Aceasta înseamnă că revenirea prognozată la Baziaș nu va produce imediat o ameliorare semnificativă în zona centralei. În plus, debitul măsurat la intrarea în țară nu trebuie confundat cu nivelul apei din bazinul prizei CNE Cernavodă, care reprezintă indicatorul urmărit pentru declanșarea măsurilor de intervenție.
Prognoza hidrologică nu echivalează cu un anunț privind oprirea vreunuia dintre reactoare, însă confirmă că perioada debitelor extrem de scăzute nu s-a încheiat. Prognoza INHGA, prezentată de AGERPRES.
Vechiul minim istoric a fost de 1.400 mc/s, consemnat în 1985. Dunărea a coborât deja la 1.300 mc/s, iar noua prognoză indică 1.250 mc/s, valoare care, odată confirmată prin măsurători, ar deveni cel mai mic debit consemnat la intrarea în România.
Plan special pentru alimentarea cu apă a centralei
La începutul lunii septembrie, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat un nou plan etapizat pentru asigurarea apei necesare funcționării în siguranță a CNE Cernavodă.
Planul trebuie activat dacă nivelul apei din bazinul prizei centralei scade până la cota de 1,58 metri. Autoritățile au precizat că aceasta este o cotă operativă preventivă, nu pragul tehnic la care centrala trebuie oprită.
Prima etapă presupune amplasarea unor nave sau barje încărcate pe un aliniament de aproximativ 600 de metri. Acestea trebuie să devieze o cantitate mai mare de apă de pe brațul Dunărea Veche către intrarea în Canalul Dunăre–Marea Neagră și, implicit, spre priza de apă a centralei.
Dacă măsura nu este suficientă, poate fi realizată o închidere modulară cu pontoane și hidrobaraje pe o secțiune de aproximativ 170 de metri. Varianta de rezervă este construirea unui baraj temporar din piatră.
În ultima etapă, Apele Române și Nuclearelectrica pot pune în funcțiune pompe de mare capacitate pentru a transporta apă suplimentară către sistemele de răcire ale centralei. Planul aprobat de CNSU
O ușoară revenire, dar departe de normal
Creșterea prognozată până la 1.550 mc/s reduce riscul unei deteriorări suplimentare a situației, însă nu readuce fluviul nici pe departe la valorile normale pentru septembrie.
În plus, efectele unei creșteri înregistrate la Baziaș se propagă cu întârziere în aval. Evoluția efectivă a nivelului apei la priza CNE Cernavodă va depinde inclusiv de condițiile locale, de navigație și de măsurile hidrotehnice aplicate în zonă.