De ce a eșuat Zuckerberg să înlocuiască mii de angajați cu AI

Meta a pregătit un plan radical prin care inteligența artificială urma să preia o mare parte din activitatea desfășurată zilnic de mii de angajați, iar unele echipe puteau fi reduse cu până la 60%. Proiectul a fost însă temperat după primul val de concedieri, pe fondul revoltei interne și al rezultatelor sub așteptări obținute de agenții AI, relatează Reuters, pe baza unor documente interne și a discuțiilor cu peste 20 de persoane familiarizate cu situația.

Planul, denumit intern „Project OT”, prescurtarea de la „Organization Transformation”, a fost conturat în luna ianuarie, în timpul reuniunii anuale a conducerii Meta organizate la proprietatea din Hawaii a directorului general Mark Zuckerberg.

Obiectivul era transformarea proprietarului Facebook și Instagram într-o companie „AI native”, în care o parte importantă din munca de zi cu zi să fie realizată de „angajați virtuali”. Aceștia urmau să fie coordonați de grupuri mai mici de salariați umani, formate din persoanele considerate cele mai performante.

Unele echipe puteau fi reduse cu până la 60%

În cadrul exercițiilor de planificare, conducerea Meta a analizat scenarii în care dimensiunea anumitor echipe urma să fie redusă cu până la 60%, potrivit informațiilor obținute de Reuters.

O parte dintre angajați ar fi primit posturi în structuri nou-înființate, în timp ce alții urmau să fie concediați. Un director din departamentul de resurse umane estima că restructurarea putea ajunge la o amploare egală sau chiar mai mare decât concedierile operate de Meta în urmă cu aproximativ trei ani, când compania și-a redus personalul cu circa 25%.

Schimbările trebuiau să se desfășoare în două valuri: primul în luna mai, iar al doilea în noiembrie. Pe lângă concedieri, Meta intenționa să elimine posturile vacante și să renunțe la angajații considerați slab performanți.

Compania a confirmat pentru Reuters existența Project OT și faptul că cele mai drastice scenarii presupuneau reducerea unor echipe cu până la 60%. Meta a subliniat însă că procentul nu se referea la întreaga sa forță de muncă și că mai multe divizii importante nu erau incluse în aceste scenarii.

Planurile analizate cuprindeau atât concedieri, cât și mutarea salariaților către alte activități prioritare.

„Nu am pus în aplicare toate scenariile analizate și nici nu s-a presupus vreodată că toate vor fi aplicate”, a transmis compania.

Zuckerberg a anulat al doilea val de restructurări

Primul val de concedieri a avut loc pe 20 mai și a afectat aproximativ 10% dintre angajații Meta. Cu numai câteva ore înainte de începerea disponibilizărilor, Zuckerberg s-a consultat din nou cu principalii săi colaboratori și a decis să renunțe la restructurarea prevăzută pentru luna noiembrie.

După transmiterea notificărilor, șeful Meta le-a comunicat angajaților rămași că nu se așteaptă la alte concedieri la nivelul întregii companii în cursul acestui an și că dorește să le ofere mai multă stabilitate.

Reuters precizează că nu a putut stabili cu exactitate ce l-a determinat pe Zuckerberg să schimbe direcția. Decizia a venit însă într-un moment în care nemulțumirea salariaților devenise tot mai vizibilă, iar datele interne indicau că tehnologia agenților AI nu producea câștigurile de productivitate anticipate.

Meta susține că planificarea celui de-al doilea val a fost oprită înainte de stabilirea numărului total de posturi care urmau să fie eliminate.

Cum arăta compania „AI native” imaginată de Meta

În modelul tradițional, o echipă de dezvoltare a unui produs Meta putea avea între 10 și 20 de persoane, fiecare cu un rol bine delimitat: ingineri, manager de produs, designer, cercetători în experiența utilizatorilor, specialiști în date și în învățare automată.

Modelul bazat pe AI reducea echipa la trei-cinci persoane. Angajații nu mai aveau funcții atât de strict delimitate, ci primeau denumirea generică de „builder” și trebuiau să îndeplinească toate sarcinile necesare construirii unui produs.

Fiecare grup restrâns, denumit „pod”, urma să fie coordonat de un lider care oferea direcția generală. Specialiștii în design, cercetare sau date nu mai aparțineau unei singure echipe, ci erau distribuiți între mai multe asemenea grupuri.

Planul presupunea și eliminarea unor niveluri de conducere intermediară. Grupurile mici raportau direct unui șef de unitate, iar analiza realizată cu ajutorul agenților AI trebuia să contribuie la stabilirea priorităților zilnice.

Până în luna iunie, cel puțin 11 unități Meta, inclusiv echipe de inginerie și cercetare, adoptaseră această structură, potrivit documentelor și surselor citate de Reuters.

Un singur manager pentru până la 50 de oameni

Meta a experimentat și o nouă metodă de evaluare a personalului. Fiecare șef de unitate urma să supravegheze între 30 și 50 de angajați, în timp ce liderii micilor echipe coordonau activitatea zilnică fără să aibă autoritate managerială formală.

Evaluările de performanță și promovările erau decise de conducătorii unităților, cu sprijinul departamentului de resurse umane și al unor „sisteme AI” nespecificate în documentele interne.

Compania a precizat că deciziile privind evaluările și promovările au fost și continuă să fie luate de oameni, nu de inteligența artificială.

Noua structură a provocat însă confuzie. Un angajat desemnat să coordoneze un astfel de grup s-a plâns pe platforma internă că nu beneficia de pregătire managerială și nu avea acces la instrumentele necesare pentru evaluarea personalului.

Meta căuta angajații „de neînlocuit”

În paralel, Meta a lansat un instrument intern pentru identificarea angajaților considerați „Irreplaceable Talent” - talente de neînlocuit.

Documentele companiei făceau referire la ipoteticul angajat „10X Performer”, o expresie folosită în Silicon Valley pentru o persoană despre care se consideră că poate produce cât zece salariați obișnuiți.

Conducerea intenționa să folosească o parte dintre economiile rezultate în urma concedierilor pentru a oferi pachete salariale foarte mari specialiștilor de top, în special inginerilor cu experiență în inteligență artificială.

Ideea se baza pe presupunerea că angajații foarte performanți, echipați cu instrumente AI, vor putea realiza munca unor echipe întregi.

Angajații s-au temut că își antrenează înlocuitorii

Tensiunile au crescut după ce Meta a cerut instalarea pe dispozitivele angajaților săi din Statele Unite a unui program care putea înregistra apăsările tastelor și clicurile mouse-ului.

Datele trebuiau folosite pentru antrenarea unor agenți AI capabili să reproducă modul în care oamenii interacționează cu calculatoarele. Numeroși angajați au ajuns însă la concluzia că ajută compania să construiască sistemele care urmau să îi înlocuiască.

Pe rețeaua internă Workplace au apărut mesaje furioase, ironii și imagini cu elefanți, o aluzie la faptul că disponibilizările deveniseră „elefantul din cameră” despre care conducerea evita să vorbească.

Unii angajați au intrat în conflict direct cu directorul tehnologic Andrew Bosworth, care coordona transformarea bazată pe AI. În birourile companiei au fost distribuite inclusiv materiale prin care salariații erau îndemnați să semneze o petiție împotriva utilizării datelor lor pentru antrenarea inteligenței artificiale.

Încrederea angajaților în companie s-a prăbușit. Indicatorul intern prin care Meta măsoară percepția favorabilă a personalului a coborât de la 74% la 55%, potrivit sondajului semestrial Pulse.

AI a produs mai mult cod, dar nu și rezultate pe măsură

Datele interne au indicat că utilizarea inteligenței artificiale a dus la o creștere uriașă a volumului de cod produs, fără o îmbunătățire comparabilă a rezultatelor.

Modificările aduse platformelor software și infrastructurii interne au crescut cu 220% față de anul precedent. În schimb, numărul schimbărilor care s-au transformat efectiv în funcții noi sau îmbunătățite pentru utilizatorii Meta a avansat cu numai 36%.

Cu alte cuvinte, angajații și instrumentele AI produceau mult mai mult cod, dar numai o parte relativ mică ajungea să genereze produse sau funcționalități utile.

Echipele care administrau infrastructura avertizaseră încă din luna martie asupra unor probleme de fiabilitate. Agenții AI lăsați să acționeze fără un control suficient realizau operațiuni perturbatoare la scară mare, pe care angajații nu le-ar fi executat în mod normal.

Incidentele tehnice și de securitate, precum întreruperile serviciilor și posibilele scurgeri de date, au crescut cu 40% față de anul anterior. Timpul petrecut de angajați pentru remedierea urgentă a acestor probleme a urcat cu 70%, potrivit documentelor interne consultate de Reuters.

O parte dintre probleme a devenit vizibilă public la începutul lunii iunie, când hackeri au exploatat robotul de asistență pentru clienți bazat pe AI și au obținut acces la conturi importante de Instagram, inclusiv la pagina inactivă a fostei administrații Obama.

Meta nu a comentat datele interne referitoare la incidentele provocate de sistemele AI.

Zuckerberg a recunoscut că agenții AI avansează prea lent

În luna iulie, Mark Zuckerberg a participat pe neașteptate la o reuniune internă cu angajații și a recunoscut că momentul ales pentru reorganizare fusese calculat greșit.

Directorul general a admis că tehnologia agenților AI nu a avansat atât de repede pe cât anticipase. El și-a exprimat însă convingerea că sistemele se vor îmbunătăți și vor începe să aducă beneficii mai vizibile într-un interval de trei până la șase luni.

După concedierile din mai, conducerea a încercat să refacă moralul personalului. Meta a suspendat programul de monitorizare a clicurilor și tastelor, le-a permis unor angajați transferați în noile unități AI să revină la fostele echipe și a majorat cheltuielile pentru deplasări, evenimente sociale și beneficii oferite în birouri.

Compania a început, în același timp, o campanie publică prin care se prezintă drept o organizație care „mizează pe oameni”.

Meta va investi cel puțin 130 de miliarde de dolari în AI

Retragerea din cel mai agresiv scenariu de restructurare nu înseamnă că presiunea pentru reducerea costurilor a dispărut.

Meta intenționează să investească în acest an cel puțin 130 de miliarde de dolari în cipuri și alte componente de infrastructură AI. Analiștii estimează că aceste cheltuieli ar putea absorbi fluxul de numerar operațional al companiei pentru 2026, potrivit datelor LSEG citate de Reuters.

Zuckerberg a spus că nu anticipează alte concedieri la nivelul întregii companii „în acest an”. Formularea a alimentat însă temerile angajaților că Meta ar putea continua să reducă personalul prin restructurări la nivelul anumitor echipe, prin concedieri pentru performanță slabă sau printr-un nou program general în anul următor.

Într-un text despre viitorul inteligenței artificiale, șeful Meta a susținut că tehnologia ar putea produce o abundență de locuri de muncă, chiar dacă unele companii vor ajunge să funcționeze cu mai puțini angajați.