Copiii sub 15 ani, scoși de pe rețelele sociale? Proiectul a ajuns la Camera Deputaților

Copiii care nu au împlinit 15 ani ar putea să nu mai poată accesa rețelele sociale, potrivit unei inițiative legislative care a trecut de Senat și se află acum la Camera Deputaților. Proiectul obligă platformele să verifice vârsta utilizatorilor și să ia măsuri efective pentru a împiedica accesul celor sub pragul stabilit. Inițiativa nu este încă lege: mai trebuie dezbătută și votată de Camera Deputaților.

Verificarea vârstei ar reveni platformelor

Propunerea interzice accesul la serviciile de rețele sociale online al minorilor sub 15 ani. Furnizorii platformelor ar trebui să implementeze mecanisme eficiente de verificare a vârstei, cu respectarea vieții private și a regulilor privind datele personale. Simpla declarație a utilizatorului că a împlinit 15 ani nu ar fi considerată suficientă.

Proiectul stabilește că platformele au o obligație de rezultat: măsurile lor trebuie să prevină în mod substanțial și verificabil accesul copiilor sub 15 ani. Răspunderea pentru nerespectarea regulilor ar reveni furnizorilor, nu minorilor sau părinților acestora.

Pentru conturile deja existente, platformele ar avea la dispoziție cel mult șase luni de la intrarea în vigoare a legii pentru verificarea vârstei, dacă utilizatorii nu au trecut anterior printr-un mecanism eficient de verificare. Până la finalizarea verificărilor, ar trebui să limiteze accesul conturilor pentru care există indicii obiective că titularii nu au 15 ani.

Setări speciale pentru adolescenții între 15 și 18 ani

Proiectul nu prevede o interdicție generală pentru adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani, dar cere platformelor să le ofere un nivel sporit de protecție. Conturile lor ar trebui să fie private în mod implicit, iar platformele ar activa instrumente de control al timpului petrecut online, însoțite de notificări periodice.

Pentru toți minorii sub 18 ani, publicitatea targetată pe baza profilării și mesajele directe primite de la persoane care nu se află în lista de conexiuni aprobate ar urma să fie dezactivate implicit. Furnizorii ar trebui, de asemenea, să reducă riscurile asociate designului care încurajează utilizarea excesivă, conținutului violent sau sexual explicit și mecanismelor de monetizare asemănătoare jocurilor de noroc.

Platformele ar trebui să gestioneze sesizările despre conținut

Inițiativa cere platformelor să pună la dispoziție mecanisme gratuite și ușor de folosit pentru raportarea conținutului cu risc pentru minori. Printre exemplele enumerate în proiect se află materialele care promovează autovătămarea, suicidul, provocările periculoase, exploatarea sexuală sau acte de violență gravă.

Furnizorii ar trebui să analizeze sesizările și să decidă măsurile potrivite, care pot include limitarea accesului, reducerea distribuirii sau a recomandării conținutului și aplicarea unor restricții de vârstă. În situațiile în care o sesizare suficient motivată indică un risc grav și iminent pentru sănătatea ori siguranța minorilor, platforma ar trebui să adopte măsuri în cel mult 48 de ore.

ANCOM ar putea cere măsuri de conformare

Supravegherea aplicării legii ar reveni ANCOM, în calitate de coordonator al serviciilor digitale, în colaborare cu Autoritatea pentru protecția datelor personale. ANCOM ar putea solicita platformelor să schimbe sau să completeze măsurile tehnice și organizatorice, să ceară informații și să dispună măsuri provizorii atunci când este necesar.

Pentru furnizorii care nu sunt platforme online foarte mari, nerespectarea obligațiilor ar putea fi sancționată cu amenzi între 0,5% și 2% din cifra de afaceri anuală globală realizată în exercițiul financiar precedent. Proiectul permite și suspendarea serviciilor în România, însă numai prin hotărâre judecătorească și în cazul unor încălcări grave, repetate și persistente, dacă măsurile și amenzile nu au fost suficiente. Pentru platformele foarte mari, sancțiunile pecuniare ar urma să respecte competențele Comisiei Europene prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale.

Proiectul a fost considerat adoptat de Senat în forma inițială, în condițiile prevăzute de Constituție, și a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional. Dacă va fi adoptat și promulgat, legea ar urma să intre în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial.