Comisia Europeană deschide procedură de infringement împotriva României pentru autorizații restrictive în energie

România a intrat în vizorul Comisiei Europene din cauza unor scheme obligatorii de autorizare sau certificare considerate prea restrictive pentru firmele și specialiștii care oferă servicii de instalare și construcție în domeniul energiei. Bruxelles-ul susține că aceste reguli pot limita accesul pe piață și pot îngreuna montarea echipamentelor regenerabile și realizarea lucrărilor de eficiență energetică.

Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de punere în întârziere, prima etapă formală a procedurii de infringement, în dosarul INFR(2026)2113. Măsura a fost inclusă în pachetul de decizii privind încălcarea legislației europene adoptat în luna iulie.

Alături de România sunt vizate Bulgaria, Cehia, Spania, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia și Slovacia. Împotriva Franței este deja în desfășurare o procedură similară.

Autorizațiile pot limita numărul instalatorilor disponibili

Potrivit Comisiei, cerințele obligatorii de autorizare, certificare sau înregistrare pot deveni obstacole pentru instalarea echipamentelor de producere a energiei din surse regenerabile.

Aceste condiții fac mai dificilă activitatea instalatorilor de echipamente regenerabile și a furnizorilor de soluții de eficiență energetică, în special atunci când aceștia încearcă să presteze servicii într-un alt stat membru.

În practică, problema poate afecta piața lucrărilor care însoțesc montarea panourilor fotovoltaice, a pompelor de căldură, modernizarea instalațiilor electrice sau intervențiile destinate reducerii consumului energetic al clădirilor.

Mai puțini furnizori eligibili înseamnă, în general, o disponibilitate mai redusă a serviciilor, termene mai lungi de execuție și o presiune mai mare asupra costurilor suportate de firme și de proprietarii care investesc în renovări energetice.

Comisia nu susține însă eliminarea cerințelor de siguranță sau de competență profesională. Bruxelles-ul consideră că standardele de calitate ar putea fi asigurate și prin instrumente mai puțin restrictive, precum verificările efectuate după începerea activității, fără ca accesul pe piață să depindă în toate cazurile de o certificare sau înregistrare prealabilă obligatorie.

Ce reguli din România sunt vizate

Comisia Europeană nu a precizat în comunicatul public ce autorizații, regulamente sau acte normative românești sunt contestate în dosarul INFR(2026)2113.

România dispune însă de mai multe sisteme de autorizare în domeniul instalațiilor energetice. ANRE autorizează electricienii, verificatorii de proiecte și experții tehnici pentru instalațiile electrice tehnologice în baza Regulamentului aprobat prin Ordinul nr. 66/2023. Autoritatea organizează inclusiv sesiuni de examinare și proceduri de vizare periodică a documentelor.

Există separat reguli de autorizare pentru persoanele și operatorii economici care desfășoară lucrări în sectorul gazelor naturale. ANRE a anunțat în mai 2026 adoptarea unui nou regulament pentru autorizarea operatorilor economici din domeniu, cu cerințe privind personalul, dotările și responsabilitățile antreprenorilor.

Nu rezultă însă, în acest moment, că aceste reglementări sunt în mod automat cele contestate de Comisie. Identificarea exactă a prevederilor vizate ar trebui să apară în corespondența oficială transmisă autorităților române sau într-un răspuns al Guvernului, al Ministerului Energiei, al Ministerului Dezvoltării ori al ANRE.

Comisia a precizat separat că cerințe mai ample de atestare și înregistrare pentru sectorul general al construcțiilor au fost identificate în Bulgaria, Cipru, Ungaria, Letonia și Spania. România nu figurează în această categorie distinctă.

Bruxelles-ul invocă libertatea firmelor de a presta servicii în UE

Executivul european consideră că măsurile contestate încalcă Directiva 2006/123/CE privind serviciile pe piața internă, deoarece introduc cerințe nejustificate pentru stabilirea unei firme sau pentru furnizarea transfrontalieră de servicii.

În subsidiar, Comisia invocă și principiul proporționalității, precum și libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii, garantate de articolele 49 și 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Bruxelles-ul susține că sistemele naționale excesiv de restrictive fragmentează piața unică, îngreunează intrarea unor noi firme pe piață și reduc posibilitățile de alegere pentru consumatori.

Ce urmează pentru România

Scrisoarea de punere în întârziere nu reprezintă o sancțiune și nici o condamnare a României. Este etapa în care Comisia solicită explicații și oferă autorităților posibilitatea de a justifica regulile existente sau de a anunța modificarea acestora.

În mod obișnuit, statul vizat trebuie să trimită un răspuns detaliat în termen de două luni. Dacă explicațiile sau măsurile propuse nu sunt considerate satisfăcătoare, Comisia poate emite un aviz motivat, adică o solicitare formală de conformare. Ulterior, dosarul poate ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Pentru firmele din România, miza procedurii este dacă actualele sisteme de autorizare vor fi simplificate, dacă vor fi recunoscute mai ușor certificările obținute în alte state membre și dacă unele controale prealabile vor fi înlocuite cu verificări ulterioare.

O eventuală modificare a regulilor ar putea crește numărul furnizorilor disponibili pentru lucrările energetice, dar autoritățile vor trebui să păstreze cerințele necesare pentru siguranța instalațiilor și protecția beneficiarilor.