DCBusiness Actualitate Stiri Ce se întâmplă cu asigurarea de sănătate după ieșirea din șomaj. Cât costă asigurarea voluntară și cum o plătești

Ce se întâmplă cu asigurarea de sănătate după ieșirea din șomaj. Cât costă asigurarea voluntară și cum o plătești

Card de sănătate / Foro: Arhivă
Ce spune legea despre asigurarea de sănătate după șomaj, când pierzi calitatea de asigurat și cât costă CASS voluntar în 2026.

Ai ieșit din șomaj și ai nevoie de medic? Situația poate deveni rapid complicată, mai ales dacă ai nevoie de o trimitere la specialist, iar medicul de familie spune că „nu merge sistemul” sau că nu poate verifica statutul de asigurat. Legea face diferență între mai multe situații: fost salariat, șomer indemnizat, persoană fără venituri, persoană asigurată fără plata contribuției sau contribuabil care optează pentru plata CASS prin Declarația unică. Pentru cei fără venituri, asigurarea voluntară costă, în 2026, 2.430 de lei pentru 12 luni.

Ce spune legea despre asigurarea de sănătate după ce nu mai ai venituri

Pentru mulți români, pierderea locului de muncă nu înseamnă doar pierderea salariului. Înseamnă și intrarea într-o zonă birocratică greu de înțeles, în care accesul la medic depinde de felul în care persoana apare în sistemul informatic al asigurărilor de sănătate.

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății stabilește regulile privind calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. Actul normativ prevede că, pentru persoanele care realizează venituri din salarii, calitatea de asigurat încetează „în termen de 3 luni de la data încetării raporturilor de muncă/serviciu”.

Această prevedere este importantă pentru cei care au fost salariați și rămân fără loc de muncă. Practic, legea nu îi scoate automat din sistemul de sănătate în ziua în care încetează contractul de muncă, ci le menține calitatea de asigurat pentru o perioadă limitată.

Situația este diferită pentru persoanele care sunt asigurate fără plata contribuției. Legea 95/2006 prevede că, pentru aceste categorii, calitatea de asigurat încetează „în termen de 1 lună de la data la care persoanele nu se mai încadrează în aceste categorii de asigurați”.

În această zonă apar multe confuzii. O persoană care a primit indemnizație de șomaj poate să creadă că rămâne asigurată mult timp după încetarea indemnizației, dar, dacă nu intră într-o altă categorie de asigurat, situația trebuie verificată.

De ce contează dacă apari asigurat în SIUI

CNAS pune la dispoziție o platformă online unde poate fi verificată calitatea de asigurat. Verificarea se face pe baza CNP-ului, iar rezultatul arată dacă persoana apare sau nu asigurată în sistem.

Această verificare devine esențială în situațiile de tranziție: după încetarea unui contract de muncă, după terminarea perioadei de șomaj, după pierderea unei calități care dădea dreptul la asigurare fără plata contribuției sau înainte de depunerea Declarației unice pentru asigurare voluntară.

Dacă persoana apare asigurată în SIUI, este util să salveze dovada, printr-o captură de ecran sau prin printarea rezultatului. Dovada nu înlocuiește verificarea făcută de cabinetul medical, dar poate ajuta în discuția cu medicul de familie sau cu casa de asigurări.

În practică, pot apărea situații în care pacientul figurează asigurat în SIUI, dar medicul de familie spune că aplicația cabinetului nu funcționează. Într-un astfel de caz, problema nu este neapărat statutul pacientului, ci funcționarea sistemului informatic. Pacientul poate cere medicului să precizeze clar dacă refuză trimiterea pentru că persoana nu apare asigurată sau doar amână emiterea documentului din cauza unei probleme tehnice.

Poate medicul de familie să dea trimitere la specialist

Pentru persoanele asigurate, medicul de familie poate elibera bilet de trimitere către ambulatoriul de specialitate, inclusiv pentru psihiatrie, neurologie, cardiologie sau alte servicii decontate în sistemul public.

Dacă pacientul apare asigurat în sistem, medicul are baza necesară pentru a emite trimiterea. Nu i se cere să verifice situația fiscală a pacientului în afara sistemelor oficiale, ci să lucreze pe baza calității de asigurat confirmate în sistemul CNAS.

Problema apare atunci când pacientul nu mai figurează asigurat. În această situație, accesul la servicii decontate este limitat, iar persoana beneficiază doar de pachetul minimal de servicii medicale, nu de întregul pachet de bază acordat asiguraților.

Pachetul minimal include, în principal, urgențe medico-chirurgicale, boli cu potențial endemo-epidemic, servicii de prevenție și alte situații punctuale prevăzute de legislație. Pentru consultații obișnuite la specialist, analize, investigații sau tratamente decontate, calitatea de asigurat rămâne esențială.

Ce spune Codul fiscal despre asigurarea voluntară

Persoanele care nu sunt asigurate prin salariu, pensie, indemnizație de șomaj, alte venituri sau printr-o categorie exceptată pot opta pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate prin Declarația unică.

În formularele fiscale, această situație apare la categoria persoanelor fără venituri. Instrucțiunile pentru formularul 212 prevăd că persoana bifează căsuța „Sunt persoană fără venituri” dacă nu realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 155 din Codul fiscal și nu se încadrează în categoriile exceptate de la plata CASS.

Tot în instrucțiunile formularului se arată că opțiunea se exercită prin completarea formularului 212 în cursul anului în care se optează pentru plata contribuției. Baza de calcul este de 6 salarii de bază minime brute pe țară, iar contribuția se calculează prin aplicarea cotei de 10%.

CNAS precizează, la rândul său, că pentru această categorie de persoane calitatea de asigurat se acordă pentru o perioadă de 12 luni de la data depunerii Declarației unice. Baza de calcul este egală cu 6 salarii minime brute pe țară în vigoare la data depunerii declarației.

Cât costă asigurarea voluntară la sănătate în 2026

Pentru 2026, costul asigurării voluntare la sănătate este de 2.430 de lei pentru 12 luni.

Calculul este următorul: salariul minim brut este de 4.050 de lei, iar baza de calcul pentru CASS este de 6 salarii minime brute. Rezultă o bază de 24.300 de lei. La această bază se aplică o cotă de 10%, ceea ce înseamnă o contribuție de 2.430 de lei.

Important este că suma nu reprezintă o plată lunară. Nu se plătesc 2.430 de lei în fiecare lună, ci 2.430 de lei pentru un an întreg de asigurare voluntară.

ANAF arată, într-un exemplu de completare pentru 2026, că plata se face în două tranșe: 25% la data depunerii Declarației unice prin care persoana optează pentru plata CASS și 75% până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opțiunea.

Asta înseamnă că, în 2026, o persoană fără venituri care vrea să se asigure voluntar trebuie să plătească aproximativ 607 lei la depunerea declarației, iar restul de aproximativ 1.823 de lei până la termenul legal.

Ce se întâmplă dacă între timp persoana se angajează

O întrebare frecventă este ce se întâmplă dacă o persoană depune Declarația unică pentru asigurare voluntară, plătește prima tranșă, iar după una sau două luni se angajează.

Din momentul angajării, contribuția la sănătate începe să fie reținută din salariu, prin angajator. În același timp, obligația asumată prin Declarația unică rămâne în evidența fiscală până când situația este clarificată.

De aceea, dacă persoana se angajează după ce a optat pentru plata CASS, este prudent să verifice în Spațiul Privat Virtual sau direct la ANAF dacă trebuie depusă o Declarație unică rectificativă ori dacă se aplică recalcularea obligației fiscale, în funcție de situația concretă.

Există deja proceduri privind recalcularea din oficiu a contribuției de asigurări sociale de sănătate în anumite situații, dar pacientul nu ar trebui să se bazeze pe ideea că lucrurile se reglează automat fără verificare. Când este vorba despre obligații fiscale declarate de persoană, cel mai sigur este ca situația să fie verificată în evidența ANAF.

Ce faci dacă ai nevoie urgentă de medic

În situațiile obișnuite, primul pas este verificarea statutului de asigurat în SIUI. Dacă persoana apare asigurată, poate cere medicului de familie trimitere către specialist. Dacă apar probleme tehnice, pacientul poate solicita o programare la cabinet sau emiterea documentului imediat ce aplicația funcționează.

Dacă medicul refuză fără explicație clară, pacientul poate suna la casa de asigurări de sănătate de care aparține și poate întreba care este procedura în cazul în care apare asigurat în SIUI, dar medicul nu poate sau nu vrea să emită trimiterea.

Dacă persoana nu mai apare asigurată, are trei variante principale: consultație contra cost, asigurare voluntară prin Declarația unică sau verificarea posibilității de a intra într-o categorie asigurată fără plata contribuției, dacă îndeplinește condițiile legale.

În cazul urgențelor medicale, lucrurile trebuie tratate separat. Dacă există o urgență reală, pacientul trebuie să meargă la camera de gardă sau să sune la 112. În astfel de situații, nu se așteaptă bilet de trimitere și nu se pierde timp cu verificări administrative.

Problema reală: omul află că are nevoie de asigurare exact când are nevoie de medic

Cazurile de acest tip arată o vulnerabilitate a sistemului: mulți oameni află că au sau nu mai au asigurare medicală abia atunci când au nevoie efectiv de un medic.

Până în acel moment, diferența dintre fost salariat, șomer indemnizat, fost șomer, persoană fără venituri, persoană asigurată prin efectul legii sau contribuabil voluntar pare o chestiune tehnică. În realitate, această diferență poate decide dacă pacientul primește o trimitere, dacă poate merge la specialist decontat sau dacă trebuie să scoată bani din buzunar.

De aceea, verificarea periodică în SIUI este utilă pentru oricine se află într-o perioadă de tranziție profesională. Iar pentru cei care au ieșit din șomaj și nu au încă un nou loc de muncă, asigurarea voluntară prin Declarația unică poate fi varianta prin care evită blocajele administrative.

Costul nu este mic pentru o persoană fără venituri: 2.430 de lei pe an. Dar, în lipsa unei alte forme de asigurare, această sumă poate face diferența între accesul la pachetul complet de servicii medicale și accesul limitat la pachetul minimal.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.