Ce contracte pot obține companiile românești după Farnborough Airshow

Salonul aeronautic de la Farnborough s-a încheiat, însă competiția economică abia acum începe. Marile contracte anunțate, noile programe de drone, rachete și aeronave militare vor genera comenzi pentru sute de furnizori, iar întrebarea pentru România este dacă firmele locale vor primi doar lucrări de mentenanță sau vor intra efectiv în producția noilor echipamente.

Ediția din acest an, desfășurată în perioada 20–24 iulie, a pus un accent puternic pe securitate globală, tehnologii avansate, inteligență artificială și refacerea lanțurilor de aprovizionare. Prezența companiilor din sectorul militar a fost mai vizibilă decât în edițiile precedente, printre anunțurile importante numărându-se noi drone, integrarea unor rachete pe platforme fără pilot și investiții în arme laser, notează Axios.

Pentru companiile românești, rezultatul participării la Farnborough nu se va măsura însă în numărul întâlnirilor organizate la standuri, ci în pachetele de producție, acordurile de mentenanță și transferurile de tehnologie care vor fi negociate în lunile următoare.

Aerostar pare cel mai bine poziționată

Aerostar Bacău și-a prezentat la Pavilionul României capacitățile din industria aerospațială și de apărare, compania vorbind despre discuții cu partenerii existenți și despre explorarea unor noi oportunități de cooperare. Până în prezent, compania nu a anunțat public semnarea unui contract major rezultat direct din prezența la Farnborough.

Dintre companiile românești, Aerostar are probabil cea mai bună poziție pentru a intra rapid în noi programe internaționale. Firma produce deja aerostructuri, componente și ansambluri care intră în componența unor aeronave Airbus, Boeing, Dassault și Gulfstream. În 2025, compania a început inclusiv fabricarea unor componente pentru trenurile de aterizare ale avioanelor Airbus A320.

Aerostar este, în același timp, centru de mentenanță pentru avioanele F-16 ale Armatei Române, pentru elicopterele Black Hawk ale Ministerului Afacerilor Interne și pentru sisteme de lansatoare de rachete. Compania are astfel acces atât la piața civilă, cât și la programele militare.

Cifrele arată și o capacitate financiară mai solidă decât în cazul altor companii românești din sector. Aerostar a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 620,4 milioane de lei, vânzări la export de 525,2 milioane de lei și un profit net de aproximativ 98 de milioane de lei. Aproape 85% din vânzări au fost realizate în afara României.

Această experiență în relația cu producătorii occidentali și existența certificărilor necesare pot permite companiei să obțină noi pachete de lucru fără să aștepte lansarea unui program exclusiv românesc.

IAR Brașov, miza programelor de elicoptere

IAR Ghimbav poate deveni un alt beneficiar important, în special dacă România va negocia participarea industrială locală în programele europene de elicoptere.

Compania execută lucrări de întreținere, reparație și modernizare pentru elicopterele IAR 330 Puma și are o cooperare cu Airbus Helicopters pentru platforma H215M. IAR este certificată pentru producție și mentenanță aeronautică și este furnizor Airbus Helicopters pentru piese, subansamble și lucrări asupra elicopterelor Puma.

În 2025, IAR a raportat o cifră de afaceri de 440,9 milioane de lei și un profit net de 47,7 milioane de lei. Investițiile realizate pe parcursul anului au depășit 11 milioane de lei.

Oportunitatea nu este însă automată. România a inclus în programul SAFE achiziția unor elicoptere Airbus H225M, o platformă diferită de H215M. Pentru ca IAR să beneficieze economic, autoritățile trebuie să obțină pentru fabrica de la Ghimbav lucrări concrete de fabricație, integrare, mentenanță sau producție de componente. În lipsa unei asemenea înțelegeri, o achiziție realizată de stat nu se transformă obligatoriu într-o comandă pentru industria locală.

Romaero are capacități, dar și problema insolvenței

Romaero dispune de infrastructură, hangare și experiență în fabricarea de aerostructuri și în mentenanța aeronavelor civile și militare. Activitatea companiei nu a dispărut: în primul semestru din 2025, veniturile din fabricarea de aerostructuri au crescut cu 67% față de perioada similară, cele din mentenanța aeronavelor civile cu 91%, iar cele din mentenanța militară cu peste 50%.

Principalul obstacol rămâne situația financiară. Romaero se află în insolvență din ianuarie 2024 și funcționează în baza unui proces de reorganizare judiciară. Această situație poate limita accesul la finanțare, capacitatea de a garanta contracte pe termen lung și ritmul investițiilor necesare pentru noi programe internaționale.

Pentru Romaero, oportunitatea de după Farnborough depinde mai puțin de existența capacităților tehnice și mai mult de reușita reorganizării. Fără capital de lucru, personal specializat și utilaje modernizate, compania riscă să piardă comenzi chiar într-o perioadă în care cererea pentru mentenanță și componente aeronautice este în creștere.

Unde poate intra Romarm

Romarm are o expunere mai redusă pe aeronave propriu-zise, dar poate intra în lanțurile de producție asociate dronelor, rachetelor, sistemelor de comandă-control, lansatoarelor și munițiilor.

Compania are deja parteneriate cu grupuri internaționale precum Elbit Systems și Raytheon, iar portofoliul său include drone, rachete, proiectile, componente, armament și sisteme de comunicații. Miza este trecerea de la memorandumuri și asamblare locală la producție repetitivă, integrare și acces la piețele externe.

Noile programe prezentate la Farnborough ar putea crea cerere nu doar pentru producătorii finali, ci și pentru firme care livrează structuri metalice, materiale, cablaje, sisteme electronice, software, echipamente de testare și lucrări de mentenanță.

România are bani pentru achiziții. Întrebarea este cât va produce

România urmează să beneficieze de o finanțare de 16,6 miliarde de euro prin programul european SAFE, fiind al doilea mare beneficiar după Polonia. Ministerul Apărării are prevăzute 21 de proiecte, în valoare estimată de aproximativ 9,6 miliarde de euro, care ar urma să fie derulate în perioada 2026–2030.

La nivel european, SAFE pune la dispoziția statelor membre împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru achiziții comune și pentru dezvoltarea capacității de producție a industriei europene de apărare.

Aceste sume creează o piață uriașă, dar nu garantează automat comenzi pentru firmele românești. Contractele vor ajunge la companiile care au certificări, capacitate de producție, finanțare și pot respecta termenele solicitate de marii producători.

Chiar programul destinat IMM-urilor organizat la Farnborough a identificat printre principalele obstacole accesul dificil la achizițiile militare, problemele de lichiditate, protejarea proprietății intelectuale, certificarea și capacitatea furnizorilor mici de a crește rapid producția.

Pentru România, adevărata miză de după Farnborough este, așadar, transformarea achizițiilor militare în activitate industrială internă. Aerostar pare pregătită să câștige noi pachete de lucru, IAR poate beneficia de programele de elicoptere, Romarm de extinderea producției de drone și rachete, iar Romaero rămâne un pariu dependent de reorganizare.

Târgul s-a încheiat. Urmează lunile în care se va vedea cine a venit de la Farnborough doar cu fotografii și contacte și cine se va întoarce cu locuri de muncă, investiții și contracte pentru industria românească.