"Vom face tranziția către renunțarea la combustibilii fosili în sistemele energetice într-un mod corect, ordonat și echitabil, accelerând acțiunile în acest deceniu critic, pentru a ajunge la un nivel net zero până în 2050, în conformitate cu cele mai bune date științifice disponibile", se arată în draftul consultat de Reuters.

Documentul include un angajament "de a elimina treptat producția de energie pe bază de cărbune existentă și neîntreruptă în sistemele noastre energetice în prima jumătate a anilor 2030", așa cum au convenit miniștrii energiei din G7 în aprilie.

Dar permite, de asemenea, un angajament de eliminare treptată a centralelor electrice pe bază de cărbune "într-un interval de timp compatibil cu menținerea unei limite de creștere a temperaturii de 1,5°C, în conformitate cu traiectoria către zero emisii nete", oferind timp de manevră Germaniei și Japoniei, ale căror economii sunt încă dependente de acest combustibil.

Activiștii în domeniul climei au fost critici, afirmând că summitul a dus la o lipsă de angajamente concrete și că majoritatea promisiunilor au fost deja convenite în cadrul unor reuniuni anterioare la nivel inferior.

Cu ocazia conferinței COP29 a Națiunilor Unite privind clima, care va începe în noiembrie, liderii Statelor Unite, Canadei, Japoniei, Germaniei, Franței, Marii Britanii și Italiei au declarat că vor prezenta planuri naționale "mai ambițioase" privind clima, potrivit proiectului.

Documentul se angajează să depună un efort colectiv pentru a reduce emisiile de metan provenite de la combustibilii fosili.

Cu toate acestea, liderii confirmă posibilitatea unor investiții publice în gazele naturale, un alt combustibil fosil  dăunător mediului dar mai puțin poluant decât cărbunele.

"În circumstanțele excepționale de accelerare a eliminării treptate a dependenței noastre de energia rusă, investițiile cu sprijin public în sectorul gazelor naturale pot fi adecvate ca răspuns temporar, sub rezerva unor circumstanțe naționale clar definite", se arată în proiect.

Această secțiune i-a iritat pe ecologiști, care sperau la un limbaj diferit înainte de COP29.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni, care găzduiește summitul G7 din regiunea Puglia, în sudul Italiei, a încercat să mute atenția G7 către Mediterana și Africa, lansând o inițiativă denumită "Energie pentru creștere în Africa" împreună cu șapte țări africane.

În cadrul acestui demers, se așteaptă ca G7 să direcționeze unele investiții în energie curată către continentul care, până în prezent, a servit în principal ca sursă de combustibili fosili și minerale cheie pentru țările dezvoltate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.