Moody’s a transmis investitorilor, pe 26 iunie, un nou semnal de avertizare privind România, în care pune accent nu doar pe evoluția deficitului bugetar, ci și pe capacitatea autorităților de a menține reformele asumate într-un context politic instabil. Comentariul agenției, publicat sub titlul „Romania, Government of: Lack of stable majority government jeopardizes fiscal consolidation and reforms”, atrage atenția asupra riscurilor generate de lipsa unei majorități stabile.
Economistul Adrian Negrescu avertizează, într-o postare pe Facebook, că mesajul transmis de Moody’s arată o schimbare importantă de perspectivă: agențiile de rating nu mai privesc doar cifrele de moment, ci și jocul politic, stabilitatea guvernării și capacitatea statului de a duce reformele până la capăt.
România a raportat o scădere semnificativă a deficitului bugetar după primele cinci luni din 2026. Execuția bugetară la 31 mai s-a încheiat cu un deficit de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, față de 64,23 miliarde lei, adică 3,35% din PIB, în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Cu toate acestea, Negrescu atrage atenția că rezultatele pozitive privind deficitul nu sunt suficiente dacă ele nu sunt dublate de stabilitate politică și de măsuri credibile pe termen mediu.
„Dincolo de rezultatele pozitive privind deficitul bugetar, agențiile de rating încep să fie tot mai atente la jocul politic”, afirmă economistul. În opinia sa, această schimbare de percepție poate duce la reducerea expunerii unor investitori pe România, chiar și în scenariul în care țara își păstrează ratingul.
Avertismentul este important deoarece România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. Moody’s acordă României ratingul Baa3, iar toate cele trei mari agenții de rating, S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch, au perspectivă negativă asupra ratingului suveran al țării, potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Finanțelor.
Ministerul Finanțelor a arătat, după comentariul Moody’s, că miza economică majoră a acestor zile este evitarea retrogradării ratingului de țară. Agenția estimează că deficitul ar urma să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,5% din PIB în 2026 și 5,9% în 2027, însă această traiectorie depinde de capacitatea României de a continua consolidarea fiscală și de a adopta măsurile necesare după 2026.
În același timp, Moody’s semnalează presiunea costurilor de finanțare. Dobânzile ar putea ajunge la 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și la 9,6% în 2027, pe fondul randamentelor ridicate și al creșterii datoriei publice.
Adrian Negrescu susține că instabilitatea politică devine o problemă economică reală, cu efecte directe asupra capacității statului de a se împrumuta de pe piețele externe.
Potrivit economistului, România are nevoie, în medie, de aproximativ 1 miliard de euro pe săptămână de la investitori pentru a putea acoperi cheltuieli curente precum salariile și pensiile. Într-un astfel de context, orice semnal de neîncredere poate însemna costuri mai mari de finanțare sau acces mai dificil la bani.
Practic, chiar dacă România evită o retrogradare formală, investitorii pot decide individual să își reducă expunerea pe titlurile românești sau să ceară randamente mai mari pentru a finanța statul.
Negrescu avertizează că efectele se văd deja în economie, prin scăderea investițiilor străine directe și prin retrageri de capital.
Cele mai recente date publicate de BNR arată că investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,529 miliarde euro în perioada ianuarie-aprilie 2026, față de 2,232 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025. Scăderea este de peste 30%.
În structura investițiilor directe, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au însumat 2,020 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 491 milioane euro, ceea ce indică ieșiri importante pe această componentă.
Mesajul transmis de Adrian Negrescu este că România nu își poate baza credibilitatea externă doar pe o execuție bugetară bună pe câteva luni. Pentru investitori, contează dacă statul poate menține direcția de consolidare fiscală, dacă reformele din PNRR sunt duse la capăt și dacă majoritatea politică poate susține măsurile asumate.
Moody’s avertizează, de altfel, că implementarea reformelor și investițiilor rămase din PNRR, înainte de termenul-limită de 31 august 2026, reprezintă una dintre marile provocări pentru România.
În absența stabilității politice, riscul nu este doar o retrogradare de rating, ci o deteriorare treptată a încrederii. Iar acest lucru se poate vedea direct în costul împrumuturilor, în deciziile investitorilor și, în final, în spațiul bugetar disponibil pentru salarii, pensii și investiții publice.
