Este vorba despre ore libere plătite sau un spor la salariu care este de minimum 75% din salariu de bază. 

Angajatorii care nu respectă aceste prevederi riscă, pe lângă amenda foarte mare, și un proces penal.

Conform unei recente modificări aduse Codului muncii angajatorii pot să ofere ore/zile libere plătite salariaților care au efectuat ore suplimentare într-un termen mai lung de timp, respectiv 90 de zile de la acumularea lor, față de 60 de zile, termen-limită existent înainte de 5 octombrie.

Așadar dacă activitatea nu permite angajatorului să ofere timp liber plătit în număr egal cu orele muncite în plus, trebuie să le recompenseze printr-un plus la salariu. Dacă nu are menționat în regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă sporul prevăzut pentru acest tip de muncă (sau dacă nu are obligația de a avea aceste documente de muncă), atunci angajatorul trebuie să acorde sporul prevăzut de Codul muncii de 75% din salariul de bază.

Citește și: Ce trebuie să știe angajații despre program și plata anumitor zile lucrate

Dacă nu primește niciunul dintre cele două drepturi legale pentru orele suplimentare prestate, salariatul are dreptul să depună o sesizare la inspectoratul teritorial de muncă. În urma unui control, inspectorii pot aplica o amendă de maximum 3.000 lei pentru fiecare salariat descoperit în această situație. Angajatul are dreptul și să acționeze în instanță angajatorul pentru a primi drepturile bănești aferente orelor muncite în plus, cât și taxele de judecată.

O consecință dureroasă a necontorizării corecte a orelor de muncă prestate poate fi una penală. Lipsa unei contorizări corecte a orelor suplimentare poate antrena și o acțiune în instanță ce ar putea viza infracțiunea de fals, cu efecte penale atât asupra angajatorului, cât și a persoanelor care au întocmit, au semnat și au aprobat respectivele evidențe de muncă, scrie Avocatnet.

Un lucru foarte important de reținut în contextul recompensării orelor suplimentare este că salariatul, indiferent că cere angajatorului sau instanței, are la dispoziție doar trei ani timp în care să își ceară drepturile. După scurgerea acestei perioade, drepturile salariatului se pierd, mai exact, așa cum prevede Codul civil, indiferent dacă le cere angajatorului sau instanței.