Europa vrea să relanseze producţia de magneziu pentru a reduce dependenţa de China

DCBusiness Team |
Data publicării:
Foto: Pexels.com
Foto: Pexels.com

Europa plănuieşte relansarea producţiei de magneziu până în 2025.

Factorii de decizie din Uniunea Europeană au lansat o iniţiativă destinată relansării producţiei interne de magneziu, utilizat în diferite produse din aluminiu şi oţel, şi există cel puţin trei firme care au proiecte în acest sens, susţin documentele şi oficialii citaţi de Reuters.

Ultimele două mine europene care produceau magneziu, una din Norvegia şi cealaltă în Franţa, au fost închise în 2001, unul dintre motive fiind şi competiţia importurilor ieftine din China.

În prezent sunt trei posibile proiecte europene care ar putea produce magneziu în următorii ani, iar două din acestea sunt în România şi al treilea este în Bosnia, susţine Krzysztof Kubacki, un oficial de la EIT Raw Materials. Aceasta este o organizaţie finanţată de UE care se ocupă cu implementarea unui plan de acţiune elaborat de UE în 2020 pentru a asigura aprovizionarea blocului comunitar cu minereuri vitale.

Firma Verde Magnesium, susţinută de fondul de private Amerocap, vrea să redeschidă o mină de magneziu în zona de vest a României şi încearcă să obţină autorizaţiile necesare din partea guvernului de la Bucureşti. Preşedintele firmei Verde Magnesium este Bernd Martens, fost director de achiziţii la constructorul auto german Audi. Verde Magnesium speră că va putea lansa producţia până în 2025.

Un document de lucru al Comisiei Europene, consultat de Reuters, pune accentul pe producţia locală de magneziu precum şi un obiectiv de reducere a dependenţei de China, apreciind că va fi nevoie de investiţii de până la două miliarde de euro pentru a relua activitatea de rafinare a magneziului în Europa până în 2025.

Citeşte şi: Bursa de la Bucureşti a câştigat, săptămâna aceasta, peste trei miliarde de lei din capitalizare

Acest subiect a devenit unul important pentru Europa, care consumă o cincime din oferta mondială de magneziu, mai ales după ce Occidentul a impus sancţiuni Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Rusia a fost anul trecut al patrulea producător mondial de magneziu, cu producţie estimată la 21.000 de tone. Importurile Europei din Rusia sunt modeste iar magneziul nu este pe lista produselor sancţionate, dar izolarea Rusiei o exclude ca o posibilă soluţie de rezervă în situaţia în care livrările din China s-ar întrerupe.

Executivul comunitar este îngrijorat că orice scădere a livrărilor din China, care este responsabilă pentru 90% din magneziul consumat de blocul comunitar, ar putea afecta producţia de automobile, componente de avioane şi alte produse care depind de acest minereu.

Livrările din China au scăzut la finele anului trecut, ceea ce a declanşat un război al preţurilor şi a determinat UE să se concentreze pe asigurarea producţiei interne. În consecinţă, decidenţii de la Bruxelles, care anul trecut au dat prioritate aprovizionării cu magneţi de pământuri rare utilizaţi la producţia de vehicule electrice şi turbine eoliene, au decis să acorde o prioritate egală şi magneziului.

"Magneziul a fost menţionat în mod constant ca unul din metalele rare cu cel mai ridicat pericol de aprovizionare dar fără îmbunătăţire de-a lungul timpului", se arată în documentul UE, consultat de Reuters. Potrivit acestui document, UE ar trebui să îşi propună ca, în 2030, să îşi asigure 15% din necesarul de magneziu de pe plan intern.

Cifrele furnizate de firma de consultanţă CM Business Consulting arată că piaţa magneziului este una relativ mică, producţia anuală fiind de aproximativ un milion de tone, comparativ cu piaţa aluminiului care este de 67 de milioane de tone pe an. În schimb, magneziul joacă un rol vital într-o gamă largă de produse. "Doza de aluminiu aşa cum o cunoaştem precum şi aripile unui avion Airbus modern nu ar putea exista fără magneziu", subliniază Alan Clark de la CM Business Consulting. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9761
Diferența -0.0001
Zi precendentă 4.9762
USD
Azi 4.6567
Diferența -0.0132
Zi precendentă 4.6699
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 25-04-2024
EUR flag1 EUR = 4.9761 RON
USD flag1 USD = 4.6567 RON
GBP flag1 GBP = 5.7878 RON
CHF flag1 CHF = 5.0938 RON
AUD flag1 AUD = 3.0265 RON
DKK flag1 DKK = 0.6673 RON
CAD flag1 CAD = 3.4036 RON
HUF flag1 HUF = 0.0126 RON
JPY flag1 JPY = 0.0301 RON
NOK flag1 NOK = 0.4252 RON
SEK flag1 SEK = 0.4287 RON
XAU flag1 XAU = 346.6114 RON
Monede Crypto
1 BTC = 299799.74RON
1 ETH = 14679.87RON
1 LTC = 388.32RON
1 XRP = 2.45RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.90% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.05%
6 luni: 6.07%
12 luni: 6.08%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 16947.98 0.50%
BET-BK 3118.34 0.41%
BET-FI 60482.43 0.60%
BET-NG 1212.49 0.75%
BET-TR 35164.99 0.50%
BET-TRN 34354.48 0.50%
BET-XT 1444.24 0.52%
BET-XT-TR 2962.94 0.52%
BET-XT-TRN 2899.50 0.52%
BETAeRO 1058.14 0.39%
BETPlus 2503.39 0.47%
RTL 37227.85 0.51%

Comunicate de presa

ANOFM: Încep 139 de programe de formare profesională

139 programe de formare profesională vor...

Foto: pexels.com

Cât pierd companiile din cauza angajaţilor nefericiţi

Se spune că banii nu pot cumpăra fericirea,...

Foto: Pexels.com

Iti place noua modalitate de votare pe DCBusiness.ro?
POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel