Europa trebuie să pledeze puternic pentru protecţia climatului, a afirmat Macron, adăugând că obiectivul este ''zero carbon pentru anul 2050''. ''Suntem pe cale să formăm o alianţă pe această temă'', a declarat preşedintele francez.

Comentariile sale au avut loc în aceeaşi zi în care un raport susţinut de Organizaţia Naţiunilor Unite afirmă că până la un milion de specii sunt ameninţate cu dispariţia, deoarece natura se confruntă cu un declin ''fără precedent''. Macron, care s-a întâlnit luni cu oameni de ştiinţă, consideră că este timpul acum ca oamenii să acţioneze, deoarece cetăţenii şi oamenii de afaceri sunt afectaţi. ''Schimbările climatice şi biodiversitatea necesită o analiză aprofundată a modelelor cu care ne-am obişnuit'', a mai spus Macron.

Potrivit AFP, Macron şi Rutte, aflaţi în dezacord în legătură cu unele opţiuni economice, sunt însă aliaţi pentru scrutinul european din 26 mai: partidul premierului olandez este afiliat grupului centrist şi liberal ALDE (Alianţa Democraţilor şi Liberalilor pentru Europa), la care ar putea adera eurodeputaţii partidul prezidenţial francez. Nu este însă cazul cancelarului german, Angela Merkel, al cărei partid, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, conservatoare), este aliat al Partidului Popular European (PPE, de dreapta). ''Împreună cu Mark Rutte acţionăm de doi ani pentru o Europă care funcţionează. Avem multe viziuni comune'', a dat asigurări Macron, menţionând printre altele, climatul, extinderea UE, compromisuri privind reforma zonei euro.

Citește și: Armata europeană, anunțată pentru prima oară în România

''Alegerile care vin nu sunt nici anodine, nici obişnuite. Popoarele noastre trebuie să aleagă într-o chestiune simplă: stop sau din nou'', a declarat preşedintele francez, apărând o Europă ''mai suverană, mai ecologică, mai socială, dar o Europă puternică adevărată, mai puternică din punctul de vedere al economiei, inovaţiei, apărării şi al climatului.

La rândul său, Mark Rutte a subliniat că Franţa şi Olanda sunt de asemenea de acord în ce priveşte lupta împotriva migraţiilor secundare (când migranţii sosesc printr-o altă ţară europeană), principiul solidarităţii pentru primirea de migranţi şi o revizuire a spaţiului Schengen, precum şi în legătură cu o politică industrială europeană. ''Din când în când avem divergenţe, dar, când suntem de acord, aceasta devine imediat compromisul european'', a conchis Rutte.