”În ultimii 30 de ani, infrastructura feroviară și sistemul feroviar în ansamblul lui au trecut printr-o subfinanțare cronică și care acum se și vede. Practic se văd rezultatele acestei lipse de finanțare perpetue din ultimii 30 de ani”, a declarat Ioan Pintea cu acest prilej. 

Aș putea, a continuat el, ”să dă vă dau un simplu indicator: în anii de dinante de Revoluție, se făceau, pe an, între 600 și 800 de kilometri de reparație capitală asupra structurăii căii. Din nefericire, după Revoluție, aceste valori au scăzut foarte tare, chiar au fost doi ani consecutivi, în 2008 și 2009, când nu am putut realiza nici un kilometru de reparație capitală”. 

În aceste condiții, personalul din serviciile de resort a fost obligat, practic, să instituie măsuri de natură restrictivă asupra parametrilor de circulație și asta se vede asupra vitezei de deplasare a trenurilor. ”Desigur, este un lucru trist, și pentru mine, ca feroviar, că suntem martori ai unor astfel de realități. Dar nu putem să privim acest lucru ca pe o fatalitate și să ne predăm. 

Pot să vă spun că, cel puțin de când sunt la conducerea companiei, de aproape doi ani, dar și înainte, când am condus regionalele Cluj și, mai recent, Brașov, beneficiind de un oarecare potențial în anii 2016, 2017, 2018 și, parțial, 2019, am încercat să demarez un program investițional fără precedent, aș spune, în anii de după revoluție. 

Citetește și Coşea: Să nu ne amăgim cu PNRR-ul. Ne confruntăm cu pericole din toate punctele de vedere

Și, în primul rând, am încercat să rezolv principalele probleme ale infrastructurii feroviare și am orientat, cu predilecție, investițiile în a recupera aceste restanțe la reparații capitale în a surmonta, oarecum, toate aceste neajunsuri prin investiții. Investind în tehnologie, în tehnică pentru întreținere și reparații, mai ales în tehnică pentru reînnoirea căii, unde am reușit să achiziționăm un tren de lucru, un tren de reînnoiere, de mare performanță, spun eu, și cred că și rezultatele se vor vedea. Nu imediat, dar deja de anul acesta au început să se vadă. Dacă în ultimii mai bine de 10 ani erau, în medie, 12, 14, 16 kilometri de reînnoire pe an, în 2020 am reușit să facem vreo 28, iar în 2021 depășim 100 de kilometri. Sigur, este puțin, dar dacă menținem acest tren și dacă beneficiem, desigur, și de o finanțare corepunzătoare din partea proprietarului infrastructurii, la anul ne propunem să depășim 200 de kilometri și, probabil, în 3-4 ani să ajungem la o medie de 500, 700, poate chiar 800 de kilometri de reînnoire. 

Doar așa văd eu un reviriment al infrastructurii feroviare, investind și determinând factorii decidenți ai statului să își întoarcă fața către calea ferată și să aloce resursele minimale pentru a investi și pentru a putea să readuce calea ferată, cel puțin la parametri care existau acum 30 de ani. Dar asta nu este de ajuns, desigur, trebuie să modernizăm infrastructură, să o dezvoltăm, să creștem și mai mult vitezele de circulație, astfel încât România să se poată integra în spațiul european”, a concluzionat Ioan Pintea.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.