Acest anunț vine într-un moment sensibil pentru situația politică instabilă din a doua mare economie din zona euro, relatează Reuters.

Deteriorarea situației financiare, care a dus, de asemenea, măsuri disciplinare Parisul din partea UE, sporește presiunea asupra președintelui Emmanuel Macron, care se chinuie să numească un nou guvern, la două luni după ce alegerile anticipate au dus la un parlament suspendat.

Noul guvern al Franței va trebui să facă alegeri dificile între reducerea cheltuielilor și creșterea impozitelor sau pierderea credibilității țării în fața partenerilor săi din UE și a piețelor financiare.

Deficit bugetar de 5,6%

Acest anunț al ministerului de Finanțe indică faptul că deficitul bugetar riscă să ajungă la 5,6% în acest an, a declarat deputatul de stânga Eric Coquerel, care conduce comisia pentru finanțe din Adunarea Națională, într-o postare pe X. Guvernul interimar a vizat un deficit de 5,1%.

Deficitul ar putea ajunge până la 6,2% în 2025, a adăugat Coquerel, citând calculele trezoreriei conform cărora ar fi nevoie de economii bugetare de 60 de miliarde de euro pentru a atinge obiectivul de deficit de 4,1% pentru anul viitor.

Criza de securitate în Noua Caledonie, teritoriu insular francez din Pacific, și alegerile parlamentare anticipate din acest an au cauzat cheltuieli suplimentare, a adăugat el.

Ministrul de finanțe demisionar Bruno Le Maire a declarat că este „absolut necesar” ca Franța să continue reducerile bugetare și să nu lase deficitul să scape de sub control, potrivit unuia dintre documentele trimise parlamentarilor și consultate de Reuters.

Coquerel a ripostat, spunându-le jurnaliștilor că situația a fost rezultatul reducerilor succesive de taxe luate de Macron și ar putea fi corectată doar prin creșteri de taxe, mai degrabă decât prin reduceri de cheltuieli.

Prevăzând o creștere economică de 1% atât pentru acest an, cât și pentru anul viitor, Le Maire a declarat că 16,5 miliarde de euro în cheltuieli au fost deja înghețate pentru acest an pentru a compensa deficitul bugetar.

Datorii peste măsură

Franța a încălcat mult timp normele UE care impun statelor membre să mențină deficitele bugetare la mai puțin de 3% din producția economică, iar Parisul nu a mai înregistrat un excedent din 1974, cu trei ani înainte de nașterea lui Macron. Datoria sa totală de 110% din PIB încalcă, de asemenea, normele UE.

Sub Macron, reducerile de impozite pe gospodării, companii și venituri din capital au redus veniturile anuale cu zeci de miliarde de euro.

Guvernul interimar a înghețat deja luna trecută cheltuielile pentru 2025, la nivelurile actuale, în planificarea sa bugetară provizorie, deși următorul guvern este probabil să revizuiască aceste cifre, posibil mai drastic.

Macron se străduiește să găsească un prim-ministru care să fie compatibil atât cu stângiștii, cât și cu conservatorii din parlament și care să nu renunțe la reformele pro-business pe care le-a pus în aplicare de când a fost ales pentru prima dată în 2017.

Dacă partidele de opoziție nu sunt mulțumite de alegerea lui Macron, acestea ar putea vota o moțiune de cenzură, ceea ce ar putea duce la căderea guvernului noului prim-ministru.

Cu toate acestea, timpul se scurge, deoarece, conform legii, guvernul ar trebui să transmită parlamentarilor un proiect de buget pe care să îl examineze până la 2 octombrie, deși ar putea exista o marjă de manevră pentru încă câteva săptămâni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.