1888 – Viena în criză din cauza blocării pieței românești

Într-unul din primele numere ale cotidianului Adevărul a fost publicată o petiție a Consiliului Comunal al Vienei adresată guvernului austriac. Documentul atrăgea atenția că exporturile capitalei către România scăzuseră cu două treimi după ce autoritățile de la Viena interziseseră importul de vite și cereale românești. Măsura fusese luată pentru a proteja agricultorii din imperiu, dar efectele au fost devastatoare pentru comerț și industrie.

Consumul de carne de vită scăzuse dramatic, fiind înlocuit cu carne de cal, iar industrii importante – cizmăria și confecțiile – riscau să dispară. În contextul în care Viena plătea o cincime din veniturile fiscale directe ale imperiului, edilii cereau guvernului să fie imparțial și să încheie rapid un nou tratat de comerț cu România.

2025 – România, între reguli europene și presiuni comerciale

Astăzi, România este membră a Uniunii Europene, parte a pieței comune, dar resimte la rândul său efectele unor politici restrictive. Exemplele recente sunt relevante:

În 2023-2024, restricțiile temporare privind importurile de cereale din Ucraina, impuse la presiunea fermierilor din Polonia și alte state, au afectat fluxurile comerciale regionale.

Discuțiile privind limitarea exporturilor de animale vii și impunerea unor standarde mai stricte de bunăstare animală generează îngrijorare în rândul producătorilor români.

Industria lemnului se confruntă cu bariere comerciale impuse de unele state sub pretextul protejării mediului.

Paralela istorică

În 1888, conflictul era între două economii vecine, separate de politici protecționiste. În 2025, România funcționează într-un cadru integrat, dar mecanismul este același: protejarea producătorilor locali într-o țară poate însemna pierderi pentru exportatorii din alta.

Lecția care rămâne valabilă

Atât Viena de la finalul secolului XIX, cât și Bucureștiul de astăzi au învățat că echilibrul între protecția pieței interne și accesul liber la comerț este fragil. În trecut, soluția a fost negocierea unui nou tratat. Astăzi, România caută flexibilitate în regulile europene pentru a-și proteja competitivitatea și a evita pierderi economice majore.

Context internațional

Anul 1888 a fost unul de frământări și tranziții majore în politica mondială.

În Europa, Germania a trecut prin așa-numitul „An al celor trei împărați”: Wilhelm I moare în martie, tronul trece la Frederic al III-lea, grav bolnav, care se stinge în iunie, fiind urmat de Wilhelm al II-lea – tânăr, ambițios și gata să imprime o politică mai personală, diferită de cea a cancelarului Otto von Bismarck.

În Marea Britanie, pe lângă dezbaterile interne despre reforme sociale, imperiul își continua expansiunea colonială în Africa de Est. Londra avea să fie zguduită, spre sfârșitul verii, de primele crime ale lui Jack Spintecătorul, atrăgând atenția publicului asupra problemelor sociale din cartierele muncitorești.

În SUA, începutul anului a fost marcat de fondarea National Geographic Society și de o iarnă cumplită, „Marea Furtună de Zăpadă din 1888”, care a paralizat transporturile. Pe scena politică, campania electorală dintre Grover Cleveland și Benjamin Harrison aducea în prim-plan dezbateri despre protecționismul vamal – o temă care se regăsea și în Europa.

În mai, Brazilia abolea sclavia, devenind ultimul stat din Americi care renunța la această practică. În același timp, puterile europene își consolidau coloniile în Asia și Africa, iar comerțul mondial era influențat de scăderea prețului cerealelor, cauzată de exporturile masive din SUA și Rusia.

România în 1888

România se afla sub domnia regelui Carol I, într-o perioadă în care economia era încă puternic agrară, iar exporturile de cereale și vite reprezentau principala sursă de venituri. Politica externă era orientată spre alianța secretă cu Puterile Centrale (semnată în 1883), ceea ce presupunea menținerea unor relații bune cu Austro-Ungaria și Germania.

Totuși, relațiile economice cu Viena erau tensionate. În 1888, guvernul austro-ungar impusese restricții severe la importurile de vite și cereale românești, justificând măsura prin protejarea agricultorilor proprii. Consecința imediată a fost scăderea drastică a exporturilor din România spre Viena – conform datelor prezentate în Adevărul, două treimi din comerțul de odinioară se evaporaseră.

Consiliul Comunal al Vienei atrăgea atenția guvernului austro-ungar că această politică nu numai că dăuna relațiilor comerciale, dar provoca și efecte sociale – consumul de carne de vită scădea, fiind înlocuit parțial cu cel de carne de cal, iar industrii dependente de importuri românești, precum cea a cizmăriei și a confecțiilor, erau amenințate cu declinul.

Legătura dintre România și contextul global

Problema comercială dintre România și Austro-Ungaria se înscria într-o tendință mai amplă a vremii: marile puteri europene adoptau politici protecționiste pentru a-și apăra agricultorii și industria, în special în fața competiției venite din noile economii exportatoare, cum erau SUA și Rusia.

Pentru România, dependentă de exporturi agricole, asemenea măsuri erau o lovitură serioasă. În același timp, tensiunile comerciale testau limitele alianțelor diplomatice – un partener strategic, precum Austro-Ungaria, putea deveni adversar economic, ceea ce punea guvernul de la București într-o poziție delicată.

1888, între modernizare și vulnerabilitate

Deși economia românească începea să facă pași spre modernizare – dezvoltarea infrastructurii feroviare și apariția presei moderne (inclusiv a ziarului Adevărul) –, dependența de exporturile brute și de un număr restrâns de parteneri comerciali făcea țara vulnerabilă la deciziile externe.

Astfel, articolul din Adevărul nu era doar o relatare de presă, ci și o oglindă a unei realități: România, prinsă între marile puteri, trebuia să își găsească locul într-o economie mondială aflată în schimbare rapidă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.