De ce nu elimină statul taxa pe ”paracetamol”. Amenințările producătorilor

Introdusă în 2009 ca instrument împotriva crizei financiare și pentru a aduce bani la buget, taxa clawback s-a menținut până acum pentru că a adus venituri bune la buget. Ea ajunge și la 25% din suma decontată de CNAS producătorilor de medicamente. 

Prin această taxă companiile farma achită diferența dintre cât are buget pentru decontări CNAS și cât se decontează efectiv.

Taxa a ținut totuși cheltuielile cu medicamentele compensate sub control și a adus între 300 și 400 de milioane de euro anual în bugetul CNAS.

Taxa ajunge și la 30% iar pentru medicamentele ieftine acest lucru este un dezastru din perspectiva companiilor farma care astfel nu mai au profit sau este unul mult prea mic ca să justifice comercializarea lor.

Taxa clawback introdusă în 2009 şi aplicată numai pentru companiile producătoare de medicamente, a crescut în trimestrul I din 2018 cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017 şi cu aproape 55% faţă de trimestrul I din 2016, ajungând astfel la 24,13%, al treilea procent că mărime de când taxa a fost introdusă. În prezent a ajuns la 35%.

Potrivit producătorilor, singura soluție este renunțarea la taxă pentru medicamentele care costă mai puțin de 25 de lei, având în vedere că acestea au devenit nerentabile, 2.000 de produse ieftine din acaestă categorie dispărând de pe piață în ultimii ani. 

Cei mai afectați sunt producătorii ce au principala activitate de producție în România și care și-au redus portofoliul. În plus, aceștia nu mai investesc în dezvoltare din cauza marjei mici de profit.

Producătorii cer acum un calcul diferențiat și exceptarea medicamentelor ieftine, generice, de la această taxă care nu afectează medicamentele noi, inovative. Altfel, anunță APMGR, medicamentele ieftine, sub 25 de lei, vor dispărea de pe piață.

Citește și: 2.300 de medicamente vor dispărea din farmacii. Alte 2.000 au fost deja retrase