"Cred că destinaţiile lemnului trebuie să fie doar două: energie şi industria mobilei. Personal, n-aş scoate din ţară lemnul decât sub formă de masă, scaun, pat sau dulap. În niciun caz sub o altă formă. Sunt şi constănţean şi mă uit în fiecare final de săptămână cum arată Portul Constanţa şi mă întristează puţin să mai văd şi acum buşteni neprelucraţi şi chiar şi cheresteaua pe care o exportăm. Deci, cred că trebuie să lucrăm foarte mult pe această zonă de produse cu valoare adăugată mare, pentru că nu putem sub nicio formă înclina balanţa comercială cu materie primă, fie că vorbim de partea de masă lemnoasă, fie că vorbim de produse agricole. Dacă nu trecem la partea de procesare cu valoare adăugată mare, cu tot respectul şi cu toată părerea de rău, nu o să echilibrăm balanţa comercială, mai ales că ne uităm şi cine face exportul în România. Probabil dacă nu ar fi capitalul străin ar fi o 'vale a plângerii' în România vizavi de cifrele de la export. De bine, de rău, producătorii străini din România reuşesc să să ţină exportul românesc cât de cât la nişte valori rezonabile", a afirmat Daraban.

Şeful CCIR estimează că deficitul balanţei comerciale a României va depăşi în acest an 30 de miliarde de euro, de la 23,8 miliarde de euro cât a fost în 2021.

"În general, suntem foarte deschişi ca şi instituţie patronatelor de ramură. Le considerăm cele mai obiective, sunt singurii care pot din domeniul lor de activitate dedicat problematicii care se transformă în politici publice. În altă ordine de idei, pe noi la Camera de Comerţ a României ne interesează şi ne şi pasionează în acelaşi timp diplomaţia economică şi suntem cu ochii foarte deschişi, atenţi, către acest deficit al balanţei comerciale a României, care a fost anul trecut de 23,8 miliarde de euro, de la 18,3 miliarde, cu un an înainte şi cred cu sinceritate că prefixul, anul acesta, va fi 3, adică 30 şi un pic de miliarde de euro. De aceea, încercăm să ne îndreptăm pe zona economică din ţară pe produse cu valoare adăugată mare", a susţinut acesta.

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn organizează, în perioada 28-29 septembrie, conferinţa cu tema "Smart Green Industry: Potenţial verde pentru o industrie a viitorului".

BERD a îmbunătăţit prognozele privind creşterea economică a României în 2022 şi 2023

BERD şi-a îmbunătăţit semnificativ prognozele privind evoluţia economiei româneşti în 2022 şi în 2023.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2022 şi 2023, dar avertizează că pentru anul viitor se aşteaptă la o încetinire semnificativă a ritmului de creştere, potrivit unui raport publicat miercuri de instituţia financiară internaţională.

Conform celor mai recente prognoze ale BERD, economia României ar urma să înregistreze un avans de 5,4% în acest an şi de 1,9% anul viitor, cifre revizuite semnificativ în sus faţă de estimările din luna mai, potrivit cărora Produsul Intern Brut al României urma să înregistreze o creştere de 2,9% în 2022 şi o contracţie de 1,1% în 2023.

Potrivit BERD, toate cele trei state membre UE din Europa de Sud-Est (România, Bulgaria şi Grecia) au înregistrat o creştere economică solidă în prima jumătate a lui 2022, însă încep să apară semnale ale unei încetiniri semnificative în a doua jumătate a anului. Inflaţia a ajuns în zona de două cifre, ceea ce a determinat guvernele din regiune să atenueze impactul asupra firmelor şi gospodăriilor, însă incertitudinea cu privire la aprovizionarea cu energie în lunile următoare are efect asupra încrederii şi investiţiilor. Ritmurile de creştere a PIB vor rămâne solide, în special în cazul Greciei şi României, pentru anul 2022, dar toate cele trei economii UE din Europa de Sud-Est ar urma să înregistreze o reducere semnificativă a ritmului de creştere în 2023.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.