Cauza valurilor extreme de căldură din Europa. Mările dau în clocot

Oana Pavelescu / 06 iul 2022, 10:14
Canicula aduce Europa la punctul de fierbere
Canicula aduce Europa la punctul de fierbere

Canicula lovește nemilos Europa în această vară, schimbările climatice devenind din ce în ce mai evidente.

Căldura extremă din Spania, Marea Britanie și Franța din această vară a fost agravată de schimbările suferite de vânturile puternice de vest care suflă deasupra suprafeței planetei (jet stream), evidențiind un alt mod în care încălzirea globală ar putea să ne modifice clima.

Cele mai afectate decaniculă în această vară sunt Spania, Marea Britanie și Franța, unde temperaturile extreme cresc de trei sau patru ori mai rapid decât la altitudinile nordice, un fenomen care s-a accelerat în ultimii 42 de ani, se arată într-un articol publicat recent în Nature Communications 

Europa de Vest se află în epicentrul valurilor de căldură, cu o creștere de trei până la patru ori mai rapidă a temperaturilor extreme decât la alte latitudini nordice în ultimii 42 de ani, potrivit unui articol publicat în Nature Communications de către cercetătorii de la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic. Evoluția meteo a a fost legată acum pentru prima dată de divizarea curentului jet stream în emisfera nordică, care a devenit mai frecventă.

"Divizarea jet stream-urilor pot fi declanșate de o varietate de motive, inclusiv de variabilitatea haotică din atmosferă", a declarat coautorul articolului Dim Coumou. "Creșterea diferenței de temperatură dintre uscat și ocean favorizează persistența stărilor de jet dublu în timpul verii".

Curenții jet stream - câte unul în fiecare emisferă - sunt centuri de vânt care se deplasează rapid și care iau traiectorii ondulate la o înălțime de 5 până la 10 kilometri deasupra Pământului. Ele sunt generate atunci când aerul rece de la poli se ciocnește cu aerul mai cald de la tropice și sunt responsabile de fenomene meteorologice precum furtuni, ploi ori secetă.

Cercetătorii au constatat că divizările jet stram-urilor  au devenit mai durabile. Așa-numitele "stări de jet dublu" explică aproape toate valurile de căldură din ce în ce mai puternice din Europa de Vest, și aproximativ 30% pe întreg continentul. Oamenii de știință au examinat datele climatice zilnice pentru lunile iulie și august pe parcursul a 42 de ani.

Numărul de evenimente cu dublu jet stream pe an nu s-a schimbat prea mult, potrivit cercetării. Dar aceste evenimente devin mai lungi, persistența crescută acționând în plus pe lângă încălzirea planetei cauzată de emisiile umane de gaze cu efect de seră.

Cu toate acestea, oamenii de știință nu au căzut de acord asupra modului exact în care schimbările climatice influențează jet stream-ul. Autorii studiului au declarat că o posibilă explicație este că latitudinile înalte, cum ar fi Siberia, nordul Canadei și Alaska, se încălzesc de două ori mai repede decât restul lumii. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege aceste relații, a spus Coumou.

"Modelele climatice tind să subestimeze riscurile meteorologice extreme", a spus el. "Proiecțiile privind căldurile extreme în condițiile continuării emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea fi prea conservatoare".

Citește și: România trece la raționalizarea apei din cauza secetei

Mările dau în clocot

La 19 iunie, la o zi după ce termometrele au atins maxime recorduri în mai multe zone din Spania și Franța, o baliză care plutea pe Marea Mediterană, în largul coastelor Insulelor Baleare, a înregistrat 29 de grade Celsius (84 Fahrenheit).

Valul de căldură extremă de pe uscat a declanșat un val de căldură marină care este încă în curs de desfășurare, potrivit lui Melanie Juza, cercetător la Balearic Islands Coastal Observing and Forecasting System, care urmărește zilnic temperaturile marine în Marea Mediterană.

"Nu a existat niciodată un val de căldură marină atât de intens atât de devreme în an", a declarat Juza. "Vorbim de 26 de grade Celsius și mai mult în Marea Baleară pe 19 iunie - este brutal".

Valurile de căldură marină sunt relativ necunoscute oamenilor de știință, lucrările de cercetare privind aceste temperaturi oceanice începând să apară abia în 2013. De atunci, fenomenul a devenit un semnal cheie al schimbărilor climatice - timp de decenii, oceanele au absorbit cea mai mare parte a căldurii suplimentare din atmosferă, acționând ca niște bureți pentru încălzirea globală. 

"Se observă o creștere mai mare a frecvenței valurilor de căldură severe cu fiecare grad suplimentar de încălzire globală, în comparație cu schimbarea frecvenței altor tipuri de vreme extremă", a declarat Luke Harrington, cercetător principal la Institutul de Cercetare a Schimbărilor Climatice din Noua Zeelandă. "Valurile de căldură marine se schimbă mai repede decât valurile de căldură terestre".

Oamenii de știință știu că oceanele au absorbit 93% din căldura captată de gazele cu efect de seră încă din anii 1970. Ei știu, de asemenea, că capacitatea de a continua să capteze și să stocheze dioxidul de carbon a încetat să mai țină pasul cu emisiile în anii 1990. Să ne dăm seama cât de mult se încălzesc și cât de multă căldură mai pot stoca corpurile de apă este esențial pentru a înțelege cât de repede se va încălzi planeta în următoarele decenii. 

"Nu există negaționiști ai climei în rândul oceanografilor", a declarat Andrew Pershing, director pentru știința climei la organizația non-profit de cercetare Climate Central, din Princeton, New Jersey. "Pur și simplu nu poți fi, deoarece semnalul este atât de puternic".

Temperaturile atmosferice ridicate, acoperirea redusă a norilor și lipsa vântului contribuie la valurile de căldură marine, potrivit lui Samuel Somot, șeful echipei regionale de modelare climatică de la meteorologul național francez Meteo France. 

"Valurile de căldură marină apar pe lângă încălzirea continuă a oceanelor, care este legată de încălzirea globală; asta face ca valurile de căldură marină să fie mai lungi și mai intense", a spus el. "De aceea, atunci când condițiile atmosferice duc la fenomene extreme în mare, acestea sunt mai mari decât în urmă cu câteva decenii". 

Nu există o singură definiție a valurilor de căldură marină, dar oamenii de știință consideră, de obicei, că fenomenul are loc atunci când temperaturile mării cresc până la maxime extreme timp de cinci zile sau mai mult. Aceste evenimente modifică circulația verticală a apei, ceea ce, la rândul său, afectează capacitatea oceanelor de a absorbi căldura și dioxidul de carbon, precum și circulația nutrienților esențiali pentru fauna marină. 

"Impactul asupra ecosistemelor marine este devastator", a declarat Juza. "Acestea includ albirea coralilor, pagube asupra preriilor marine, înflorirea algelor dăunătoare, mortalitatea în masă a speciilor marine și migrația speciilor."

Activitățile umane, cum ar fi pescuitul și turismul, au și ele de suferit. Ultimul val de căldură marină de pe Marea Mediterană, de exemplu, a avut loc în timpul sezonului de reproducere a tonului roșu, o captură scumpă și populară. Deși biologii nu știu dacă căldura extremă va avea un impact asupra ouălor de ton, ei știu că temperaturile ridicate dăunează posidoniei, alga mediteraneană care servește drept pepinieră pentru multe specii. 

Impactul economic al unui val de căldură marină asupra pescuitului a determinat unul dintre primele studii ale fenomenului. O perioadă de caniculă din 2012 din Golful Maine a făcut ravagii pe piața locală a homarilor și i-a condus pe cercetători la această concluzie de mare anvergură: "Este esențial să se tragă învățăminte din evenimente precum valul de căldură din 2012 pentru a dezvolta strategii de adaptare care să sporească capacitățile existente de susținere a ecosistemelor marine și a pescuitului în contextul schimbărilor climatice."

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.8831
Diferența -0.0078
Zi precendentă 4.8909
USD
Azi 4.8176
Diferența 0.0726
Zi precendentă 4.745
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 17-08-2022
EUR flag1 EUR = 4.8831 RON
USD flag1 USD = 4.8176 RON
GBP flag1 GBP = 5.7936 RON
CHF flag1 CHF = 5.0705 RON
AUD flag1 AUD = 3.3706 RON
DKK flag1 DKK = 0.6566 RON
CAD flag1 CAD = 3.7331 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0359 RON
NOK flag1 NOK = 0.4950 RON
SEK flag1 SEK = 0.4633 RON
XAU flag1 XAU = 275.0848 RON
Monede Crypto
1 BTC = 115980.68RON
1 ETH = 9158.35RON
1 LTC = 307.27RON
1 XRP = 1.86RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.65% p.a.
ROBOR:
3 luni: 7.96%
6 luni: 8.12%
12 luni: 8.27%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 12648.65 0.13%
BET-BK 2310.13 0.16%
BET-FI 51493.80 0.77%
BET-NG 974.61 -0.13%
BET-TR 24577.70 0.11%
BET-TRN 24456.25 0.11%
BET-XT 1109.17 0.16%
BET-XT-TR 2141.56 0.14%
BET-XT-TRN 2131.70 0.14%
BETAeRO 923.09 1.27%
BETPlus 1885.47 0.18%
RTL 28912.35 0.08%

Opinii

Pilonul II de pensii nu mai are credibilitate

Mircea Coșea, pesimist în privința Pilonului II de pensii. Sfatul economistului pentru români

Mircea Coșea a nu are o viziune prea optimistă...

Profesorul Mircea Coșea

Mircea Coșea, dezamăgit de discursul lui Mugur Isărescu. Reproșurile aduse de analist

Profesorul Mircea Coșea a declarat pentru...

Autorii raportului afirmă că nu suntem conectați la discuțiile europene

Comunicate de presa

OTP Bank România se alătură programului Start-up Nation 2022

OTP Bank România se alătură programului Start-up Nation 2022

OTP Bank România a fost selectată de stat...

Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas
Texas

Iti place noua modalitate de votare pe DCBusiness.ro?
POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0