Trump: Acordul cu Iranul este finalizat. Strâmtoarea Ormuz, redeschisă imediat. "Să curgă petrolul în valuri!"

Preşedintele american Donald Trump a confirmat duminică după-amiază că acordul pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu este "finalizat" şi a anunţat redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi ridicarea "imediată" a blocadei navale americane, relatează EFE şi AFP.

"Acordul cu Republica Islamică Iran este acum finalizat", a scris preşedintele american pe reţeaua sa Truth Social, la câteva minute după anunţul mediatorului pakistanez de luni, ora Pakistanului.

Citiţi şi: ANAF intensifică recuperarea datoriilor. Noua strategie. Ce trebuie să ştie firmele vizate

"Autorizez pe deplin redeschiderea Strâmtorii Ormuz fără taxe de trecere şi, în paralel, ridicarea imediată a blocadei navale americane. Nave din întreaga lume, porniţi motoarele. Să curgă petrolul în valuri!", a adăugat Donald Trump.

Premierul pakistanez Shehbaz Sharif anunţase anterior pe platforma X că Statele Unite şi Iranul au ajuns la un "acord de pace" care pune capăt imediat tuturor operaţiunilor militare din Orientul Mijlociu, inclusiv din Liban.

"Acum că acordul este încheiat, mediatorii vor facilita o serie de întâlniri în această săptămână. Aceste discuţii premergătoare punerii în aplicare (a acordului) vor pune bazele discuţiilor tehnice şi ale ceremoniei oficiale de semnare", care va avea loc la Geneva, în Elveţia, pe 19 iunie, a adăugat el.

Citiţi şi: Impozitarea proprietăților, reforma care poate schimba taxele pe case și apartamente

Preşedintele american anunţase sâmbătă că un acord va fi semnat duminică, ziua în care a împlinit 80 de ani, fără ca această informaţie să fie confirmată de iranieni.

Mai devreme în cursul zilei de duminică, el afirmase că semnarea a fost "întârziată" de atacuri israeliene asupra Beirutului, care au fost denunţate de Teheran.

Iranul afirmă că acordul cu Statele Unite "pune capăt imediat războiului"

Ministrul adjunct de externe iranian Kazem Gharibabadi a declarat în cursul nopţii de duminică spre luni că acordul cu Statele Unite pune "capăt imediat războiului", notează AFP.

"În primul rând, încetarea imediată şi definitivă a războiului şi a operaţiunilor militare diferitele fronturi, inclusiv în Liban", a enumerat la televiziunea de stat diplomatul, specialist în chestiuni juridice. 

Principalele puncte de interes

Programul nuclear

Israelul şi Statele Unite acuză Iranul că reprezintă o ameninţare nucleară, justificând astfel atacul lor asupra ţării din 28 februarie.

Teheranul îşi revendică dreptul de a îmbogăţi uraniu în scopuri civile, dar neagă că ar dori să se doteze cu arma atomică.

Preşedintele american Donald Trump care a susţinut mult timp poziţia "îmbogăţirii zero", o linie roşie pentru Iran, a afirmat sâmbătă că iranienii "nu mai vor arme nucleare".

În iunie 2025, în timpul războiului de 12 zile declanşat de un atac israelian împotriva Iranului, Statele Unite au bombardat trei situri la Fordo, Natanz şi Isfahan, Donald Trump lăudându-se atunci că a "anihilat" programul nuclear al ţării.

Amploarea exactă a pagubelor nu este cunoscută, iar Iranul invocă probleme de securitate pentru a refuza accesul la situri.

O mare incertitudine planează de atunci asupra sorţii rezervelor de peste 400 kilograme de uraniu înalt îmbogăţit pe care le deţine Iranul. Acestea au fost văzute pentru ultima dată pe 10 iunie 2025 de către inspectorii AIEA, organismul ONU de supraveghere nucleară.

Donald Trump a afirmat sâmbătă că americanii vor merge "când totul va fi calm (...) să recupereze praful nuclear" pentru a-l dilua şi distruge "în Iran sau în Statele Unite", a precizat el.

Iranul a preconizat, sub rezerva unor condiţii, diluarea la faţa locului a acestor stocuri.

Strâmtoarea Ormuz

De la începutul războiului, Iranul blochează această cale maritimă crucială prin care tranzita anterior o cincime din hidrocarburile consumate în întreaga lume.

"Autorizez pe deplin redeschiderea Strâmtorii Ormuz fără taxe de trecere şi, în paralel, ridicarea imediată a blocadei navale americane. Nave din întreaga lume, porniţi motoarele. Să curgă petrolul în valuri!", a salutat duminică seară preşedintele american Donald Trump.

Potrivit acestuia, redeschiderea va avea loc "imediat după semnarea acordului vineri, pentru a permite deminarea".

Iranul, care consideră strâmtoarea drept "unul dintre principalele instrumente ale descurajării (sale)" de la începutul războiului, nu a comunicat pe această temă imediat după anunţarea acordului.

Rachete

Iranul a lansat în timpul războiului sute de rachete şi mii de drone asupra Israelului, a ţărilor din Golf şi a bazelor americane din Orientul Mijlociu, ca represalii la atacarea teritoriului său.

Aceste rachete, concepute iniţial de Iran pentru a compensa slăbiciunea flotei sale aeriene în timpul războiului împotriva Irakului (1980-1988), au continuat de atunci să câştige în rază de acţiune şi precizie.

Israelul, situat la aproximativ 1.500 de kilometri de Iran, consideră de mult timp acest arsenal o ameninţare existenţială din partea inamicului său de moarte.

Înainte de război, Statele Unite încercaseră să impună programul balistic ca un alt subiect al negocierilor. În zadar, Teheranul refuză orice discuţie privind capacitatea sa de descurajare.

Active blocate

Iranul face de zeci de ani obiectul unor sancţiuni americane care îi penalizează economia şi tranzacţiile internaţionale. În plus, ţara şi-a văzut activele din străinătate îngheţate în urma Revoluţiei Islamice din 1979.

În absenţa unor date oficiale, presa locală a estimat recent aceste active la o valoare cuprinsă între 100 şi 123 de miliarde de dolari.

Iranul a condiţionat orice acord cu Statele Unite de deblocarea unei părţi din aceste active.

Agenţia iraniană de presă Mehr a prezentat luni un text, descris ca fiind protocolul de acord în 14 puncte dintre Iran şi Statele Unite, în care o clauză prevede eliberarea imediată a 12 miliarde de dolari din activele îngheţate.

Documentul publicat de Mehr prevede "deblocarea a 24 de miliarde de dolari din activele iraniene îngheţate în timpul perioadei de negociere de 60 de zile" care începe după încheierea protocolului de acord. "Jumătate din această sumă trebuie pusă la dispoziţia Iranului înainte de începerea negocierilor", precizează textul care nu a fost confirmat oficial.

Într-un comunicat comun, Regatul Unit, Franţa, Germania şi Italia s-au declarat luni "dispuse să ridice sancţiunile relevante ca răspuns la măsuri clare şi verificabile din partea Iranului cu privire la programul său nuclear".