Cseke taie posturi și schimbă regulile: poliția locală redusă, permis suspendat pentru amenzi neplătite
24 Februarie 2026
O nouă inițiativă legislativă urmărește alinierea prevederilor Codului Muncii cu deciziile Curții Constituționale din 2015 și 2018, referitoare la suspendarea contractului de muncă în cazurile de plângeri penale și trimiterea în judecată a salariaților pentru fapte incompatibile cu funcția ocupată.
Scopul propunerii este de a clarifica și corecta prevederile actuale din Codul Muncii, pentru a asigura un echilibru între drepturile angajatorilor și cele ale angajaților în contextul proceselor penale.
Suspendarea contractului de muncă pe fondul unei plângeri penale
Propunerea intervine în urma Deciziei nr. 279/2015 a Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională prevederea din Codul Muncii care permitea angajatorilor să suspende contractul de muncă al unui angajat doar pe baza depunerii unei plângeri penale împotriva acestuia. Curtea a considerat că această măsură era disproporționată și că suspendarea contractului în absența unei trimiteri în judecată reprezenta o restrângere excesivă a dreptului la muncă al salariatului.
Ca urmare, modificarea propusă elimină posibilitatea suspendării contractului de muncă doar pe baza unei plângeri penale depuse de angajator. Suspendarea va fi permisă doar în cazul în care angajatul este trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
Decizia Curții Constituționale nr. 116/2018 și clarificarea răspunderii angajatorului
Un alt aspect reglementat prin această inițiativă legislativă vizează clarificarea condițiilor în care angajatorul poate suspenda contractul de muncă și a obligațiilor acestuia în cazul nevinovăției angajatului. Decizia nr. 116/2018 a Curții Constituționale subliniază necesitatea clarificării raportului de muncă în astfel de cazuri, stabilind că, deși nevinovăția penală nu trebuie automat echivalată cu nevinovăția în raport cu suspendarea contractului de muncă, salariatul trebuie să dispună de mijloace clare de apărare a drepturilor sale.
Astfel, inițiativa prevede ca salariatul, a cărui suspendare a fost dispusă pe baza trimiterii în judecată, să aibă posibilitatea de a solicita continuarea procesului penal, în vederea clarificării situației sale și a obținerii despăgubirilor pentru perioada de suspendare, dacă se constată nevinovăția sa.
Protecția salariatului și responsabilitățile angajatorului
Propunerea legislativă adresează și echilibrul necesar între protecția salariatului și drepturile angajatorului în cadrul procesului penal. Angajatorul, în calitate de parte vătămată sau civilă, sau chiar fără a avea un rol direct în procesul penal, nu poate clarifica situația contractuală în absența unui demers activ din partea salariatului.
În acest sens, inițiativa legislativă propune ca salariatul să fie responsabil de solicitarea clarificării raportului de muncă prin intermediul continuării procesului penal. În absența acestei solicitări, angajatorul rămâne lipsit de mijloacele necesare pentru a-și apăra drepturile în raportul de muncă.
De asemenea, se subliniază că protecția salariatului în fața angajatorului nu trebuie să împiedice acest din urmă să își apere drepturile și interesele. Angajatorul trebuie să dispună de mijloace echivalente pentru a proteja raportul de muncă, în contextul în care faptele angajatului sunt incompatibile cu funcția ocupată.
Necesitatea unei clarificări legislative
Curtea Constituțională, prin deciziile sale, a subliniat că, pentru ca un salariat suspendat să poată solicita despăgubiri pentru perioada de suspendare, este necesar ca instanța penală să fi dispus clasarea sau achitarea pe motivele prevăzute de Codul de procedură penală. În absența unei astfel de clarificări, se presupune că salariatul a acceptat tacit vinovăția sa penală, lipsindu-se astfel de dreptul la despăgubiri.
Această modificare legislativă este necesară pentru a înlătura incertitudinile legate de suspendarea contractului de muncă și pentru a asigura predictibilitatea raporturilor de muncă, atât pentru angajator, cât și pentru angajat. Propunerea vine în întâmpinarea deciziilor Curții Constituționale și a cerințelor instanțelor de judecată, oferind un cadru clar pentru gestionarea situațiilor în care raportul de muncă este afectat de proceduri penale.