DCBusiness IT&C Studiu alarmant: Managerii bagă documente interne în AI și folosesc Wi-Fi public fără protecție

Studiu alarmant: Managerii bagă documente interne în AI și folosesc Wi-Fi public fără protecție

Doar 37% dintre angajați anunță problemele de securitate / Foto: Magnific
Aproape trei sferturi dintre angajații români au un nivel insuficient de alfabetizare cibernetică, iar managerii sunt cei care încalcă cel mai des regulile de securitate.

Aproape trei sferturi dintre angajații români pică testul de securitate cibernetică, iar managerii și antreprenorii sunt cei care adoptă cele mai riscante comportamente digitale în companii, arată studiul „Cyber Literacy Audit 2026”, publicat joi.

Potrivit cercetării, 74% dintre angajații români cu expunere digitală au un nivel insuficient de alfabetizare cibernetică, în timp ce liderii și managerii - adică exact persoanele cu acces la cele mai sensibile date - sunt cei care ignoră sau ocolesc cel mai frecvent regulile de siguranță pentru a câștiga timp.

Datele studiului arată că 44% dintre respondenți folosesc în activitatea profesională o infrastructură hibridă, combinând dispozitive și conturi personale cu cele de firmă. În același timp, 69% transferă documente de serviciu prin aplicații personale, iar aproape jumătate dintre angajați conectează spații personale de stocare la calculatoarele companiei.

Raportarea incidentelor către departamentele IT rămâne redusă. Doar 37% dintre angajați anunță problemele de securitate, comparativ cu 55% în rândul celor care lucrează exclusiv pe infrastructură formală.

Managerii, campioni la comportamente riscante

Studiul scoate în evidență un paradox periculos pentru companii: persoanele care au cel mai mare acces la informații sensibile sunt și cele care își asumă cele mai multe riscuri digitale.

Astfel, 31% dintre manageri folosesc rețele Wi-Fi publice fără VPN, comparativ cu 23% dintre angajații din funcțiile de execuție. De asemenea, 33% introduc documente interne în instrumente AI neautorizate, iar 43% instalează frecvent software neautorizat pe laptopurile de serviciu.

Potrivit autorilor cercetării, problema nu este lipsa de conștientizare, ci ignorarea procedurilor din dorința de a economisi timp și de a accelera procesele interne.

„Este important de subliniat că, la nivel de percepţie, managerii sunt mai conştienţi de riscul unui atac cibernetic şi au claritate procedurală superioară. Decalajul nu este, aşadar, unul de cunoaştere, ci de disciplină procedurală sub presiunea vitezei de livrare”, se arată în studiu.

Antivirusul rămâne principala „protecție”

La nivel declarativ, majoritatea companiilor spun că au măsuri de securitate cibernetică implementate. Astfel, 91% dintre angajați afirmă că organizația lor are măsuri active de securitate, 87% spun că există proceduri pentru situații neprevăzute, iar 84% că au semnat documente interne specifice.

În practică însă, multe companii rămân la măsuri de bază. Antivirusul este singura soluție recunoscută de majoritatea respondenților, fiind menționat de 71% dintre angajați. În schimb, instrumente precum VPN-ul, autentificarea multi-factor (MFA) sau restricțiile USB rămân sub pragul de 50%.

În plus, aproape jumătate dintre manageri recunosc că organizațiile lor reacționează doar după producerea unui incident cibernetic, nu preventiv. Totodată, doar 36% dintre angajați au semnat o politică de lucru remote, deși munca hibridă a devenit o practică larg răspândită.

Studiul „Cyber Literacy Audit 2026” a fost realizat de MKOR pentru Arctic Stream pe un eșantion de 1.000 de angajați din companii românești, dintre care 200 de manageri și antreprenori. Marja de eroare este de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.