Banii UE, protejați doar pe hârtie? Curtea de Conturi Europeană trage un semnal dur de alarmă
18 Iunie 2026
Profesorul Adrian Mitroi avertizează că haosul politic lovește România într-un moment critic: rating, dobânzi, curs și creditare slabă.
Într-o zi în care scena politică pare blocată între negocieri, tensiuni și decizii contradictorii, profesorul Mitroi avertizează că adevărata miză nu mai este doar formarea unui guvern, ci pierderea încrederii economice. România intră într-o perioadă cu evaluări importante de rating, cu presiune pe dobânzi și curs, cu o creditare aflată la nivel foarte redus și cu investitori care încep să ia în calcul un scenariu până de curând tratat ca o amenințare îndepărtată: trecerea țării în zona „nerecomandată pentru investiții”.
Haosul politic vine peste o economie deja slăbită
Profesorul de economie spune, într-o intervenție la Digi24. că România a acumulat prea multe probleme nerezolvate, fără o poziție clară și fără decizii ferme de politică economică. În opinia sa, toate aceste vulnerabilități ajung acum la scadență, exact în momentul în care instabilitatea politică domină agenda publică.
El amintește că urmează evaluări succesive de rating și că investitorii se uită deja la probabilitatea ca România să piardă, cel puțin pentru o perioadă, statutul de țară recomandată pentru investiții. Asta nu înseamnă automat incapacitate de plată sau prăbușirea economiei, dar înseamnă o schimbare majoră de percepție, iar percepția contează enorm atunci când un stat are nevoie permanentă de finanțare.
Adrian Mitroi subliniază că România nu este, în acest moment, într-o situație de colaps. Din contră, rezervele internaționale sunt solide, iar capacitatea de plată a statului rămâne funcțională. Problema este însă în altă parte: în costul la care România se va putea împrumuta, în presiunea care poate apărea pe cursul valutar și în disponibilitatea investitorilor de a mai finanța statul român în aceleași condiții.
Citește și: România, vulnerabilă în fața investitorilor. Adrian Mitroi: Economia mondială stă la pândă
Ce înseamnă riscul de „junk” pentru România
Zona „junk”, numită în limbaj financiar și zonă nerecomandată pentru investiții, este un semnal grav pentru piețe. Un astfel de statut nu spune că o țară nu mai poate plăti, ci că riscurile au crescut suficient de mult încât mulți investitori instituționali să fie obligați, prin propriile reguli, să își reducă expunerea.
Profesorul Mitroi atrage atenția că investitorii se întreabă deja ce vor face într-un asemenea scenariu, pentru că nu se pot debarasa rapid de toate titlurile de stat românești pe care le dețin. O parte dintre aceste instrumente ar putea rămâne în portofolii din motive administrative, dar apetitul pentru finanțări noi s-ar putea reduce.
Aceasta este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României: statul are nevoie de bani pentru refinanțarea datoriei, pentru acoperirea deficitului și pentru susținerea cheltuielilor curente. Dacă ratingul se deteriorează, împrumuturile nu dispar, dar devin mai scumpe. Iar costul suplimentar se poate vedea apoi în buget, în taxe, în investiții amânate sau în presiunea pusă pe populație și companii.
Dobânzile și cursul, primele zone unde se simte neîncrederea
Profesorul indică două canale prin care tensiunea economică se poate transmite rapid: dobânzile și cursul valutar. Dobânzile mai mari înseamnă costuri mai mari pentru stat, dar și pentru firme și populație. Cursul valutar devine, la rândul lui, sensibil într-un climat în care investitorii sunt mai prudenți, iar banii caută piețe considerate mai sigure.
Într-un astfel de scenariu, chiar dacă România rămâne stabilă din punct de vedere al rezervelor și al capacității de plată, economia poate deveni mult mai greu de finanțat. Statul plătește mai mult pentru datorie, băncile devin mai prudente, firmele amână investiții, iar populația resimte indirect presiunea prin rate, prețuri și incertitudine.
Avertismentul profesorului de economie este cu atât mai important cu cât vine într-un moment în care deciziile politice par să se prelungească, iar piețele nu așteaptă la nesfârșit. Investitorii nu reacționează doar la cifre, ci și la capacitatea unei țări de a lua decizii coerente. O criză politică prelungită poate deveni, rapid, o problemă economică.
Creditarea, semnalul care arată că economia își pierde forța
Una dintre cele mai dure observații făcute de analist privește creditarea. El spune că România se află la unul dintre cele mai reduse niveluri de creditare din ultimele două decenii și că, în aceste condiții, impulsul dat economiei prin credit devine aproape negativ.
Aceasta este o problemă majoră, pentru că economia românească s-a obișnuit să crească și prin finanțare bancară. Firmele iau credite pentru investiții, capital de lucru, extindere sau supraviețuire în perioade dificile. Populația ia credite pentru locuințe, consum sau alte nevoi importante. Când creditarea încetinește puternic, efectul se vede în lanț: scade consumul, scad investițiile, scade încrederea și crește riscul de blocaj.
Expertul financiar vorbește despre o economie care își poate opri „motoarele” dacă finanțarea nu mai susține activitatea reală. Într-un climat politic instabil, băncile pot deveni și mai prudente, iar firmele pot evita investițiile mari. Asta poate transforma o perioadă de stagnare într-o recesiune mai adâncă.
„Recesiune rece”, expresia care descrie pericolul actual
Cadru universitar folosește o formulă puternică: România s-ar afla într-o „recesiune rece, prelungită și probabil și adâncă”. Nu este vorba neapărat despre o prăbușire spectaculoasă, vizibilă de la o zi la alta, ci despre o deteriorare lentă, apăsătoare, care se simte în economie prin lipsa investițiilor, prin creditare slabă, prin costuri mari și prin blocaje administrative.
O astfel de recesiune este periculoasă tocmai pentru că poate fi ignorată politic. Nu produce neapărat un șoc imediat, dar erodează treptat veniturile, încrederea și capacitatea statului de a susține proiecte importante. Analistul spune că România nu mai are capacitatea de a urma toate proiectele pe care și le dorește, fie că este vorba despre proiecte sociale, militare sau de dezvoltare, fără o schimbare substanțială de politici economice.
Cu alte cuvinte, problema nu este doar cine intră la guvernare, ci ce face guvernul imediat după instalare. Piețele vor să vadă decizii, nu doar negocieri. Iar dacă deciziile întârzie, România riscă să plătească mai mult pentru fiecare lună de incertitudine.
Riscul estimat de profesor: 35-45%
Cel mai puternic avertisment al profesorului este legat de probabilitatea ca România să atingă zona „junk”. El spune că aceasta ar fi de 35-45%, un nivel foarte ridicat în termeni financiari. Chiar dacă nu este un verdict, o asemenea probabilitate arată că scenariul nu mai poate fi tratat ca o simplă ipoteză teoretică.
În mod normal, piețele reacționează înainte ca o decizie oficială să fie luată. Dacă investitorii cred că riscul a crescut, pot cere dobânzi mai mari, pot reduce expunerea sau pot deveni mai selectivi. De aceea, simpla creștere a probabilității poate afecta finanțarea statului și a economiei.
Mesajul profesorului Adrian Mitroi este că România nu își mai permite să se comporte ca și cum timpul nu costă. Instabilitatea politică, deficitul ridicat, creditarea slabă și lipsa unor decizii clare se adună într-un moment în care țara este privită atent de investitori și agenții de rating.
Pentru populație, acest lucru se poate traduce prin rate mai mari, presiune pe curs, scumpirea finanțării, investiții publice amânate și, în final, o economie mai greoaie. Pentru firme, înseamnă acces mai dificil la bani, costuri mai ridicate și un mediu de afaceri mai nesigur.
În ziua haosului politic, analiza profesorului de finanțe Adrian Mitroi pune problema în termeni mult mai duri: România nu riscă doar o criză de guvernare, ci o criză de încredere. Iar o criză de încredere se plătește, de regulă, prin dobânzi mai mari, investiții mai puține și o economie care merge tot mai greu.