România a înregistrat în septembrie a treia cea mai mare scădere anuală a producției industriale din Uniunea Europeană. Volumul producției a fost cu 6,3% sub nivelul din septembrie 2025, potrivit datelor Eurostat. Numai Irlanda, cu o scădere de 19,1%, și Bulgaria, cu 8,9%, au avut rezultate mai slabe.
Declinul s-a văzut și față de luna precedentă: în septembrie, producția industrială românească a scăzut cu 2,6% față de august. În aceeași perioadă, media Uniunii Europene a crescut cu 0,5%, iar cea a zonei euro cu 0,2%. România a avut, de asemenea, a treia cea mai mare scădere lunară, după Irlanda și Luxemburg.
Industria prelucrătoare trage în jos rezultatul
Datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică arată că, în septembrie, producția a scăzut în toate cele trei mari sectoare industriale față de august, pe seria ajustată sezonier: industria prelucrătoare, cu 1,8%, producția de energie, cu 4,9%, și industria extractivă, cu 4,2%.
Comparativ cu septembrie 2025, reculul a fost mai pronunțat în industria prelucrătoare, unde producția s-a redus cu 7,2%. Producția de energie a scăzut cu 2,9%, în timp ce industria extractivă a crescut cu 5,2%. În primele nouă luni ale anului, producția industrială a fost cu 3,9% mai mică decât în perioada similară din 2025, pe seria ajustată.
Un semnal al slăbiciunii industriei vine și din sectorul auto, important pentru exporturile României. În primele nouă luni din 2026, uzinele Dacia și Ford Otosan au produs împreună 355.715 autoturisme, cu 10,9% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor ACAROM.
Creșterea PIB nu înseamnă revenirea fabricilor
Scăderea industriei contrastează cu avansul trimestrial al economiei: PIB-ul a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea față de trimestrul precedent, pe seria ajustată sezonier. Comparativ cu trimestrul al treilea din 2025, însă, creșterea a fost de numai 0,3% pe aceeași serie, iar pe primele nouă luni PIB-ul a rămas în scădere față de intervalul similar al anului trecut.
Cele două statistici măsoară perioade și lucruri diferite. Producția industrială urmărește volumul bunurilor realizate, în timp ce PIB-ul cuprinde întreaga economie, inclusiv serviciile, agricultura și construcțiile. Prin urmare, revenirea trimestrială a PIB-ului nu arată, de una singură, că fabricile și-au revenit.
Slăbiciunea industriei poate conta și pentru exporturi, ocuparea forței de muncă și veniturile bugetare, dar datele de producție nu arată singure efectul asupra comenzilor, șomajului tehnic sau încasărilor. Pentru a stabili amploarea acestor consecințe sunt necesare statistici separate privind comenzile externe, exporturile și piața muncii.