România, ajutoare de stat: Beneficiari, condiţii şi perspective

Cele mai atractive sectoare pentru aceste fonduri au fost industria alimentară și a băuturilor, industria prelucrătoare (industria ușoară), construcțiile și industria auto, reflectând profilul economic industrial orientat spre producție al României. Peste 57% dintre proiectele de ajutor de stat aprobate au fost acordate companiilor cu capital străin, ceea ce confirmă atractivitatea constantă a României pentru investitorii internaționali. 

Impactul și beneficiile programelor de ajutor de stat

Programele de ajutor de stat implementate în perioada analizată au avut un impact semnificativ asupra creșterii investițiilor, dezvoltării regionale și extinderii capacităților industriale, oferind finanțare nerambursabilă sub formă de granturi. Aceste fonduri au susținut dezvoltarea de noi unități de producție, extinderea operațiunilor existente și crearea de locuri de muncă, contribuind la competitivitatea economică pe termen lung a României.

Între 2019 și 2025, au fost aprobate 191 de proiecte de investiții în 37 de județe, ceea ce evidențiază acoperirea națională a instrumentelor de ajutor de stat. Evoluția acestor programe reflectă o tranziție graduală de la un număr mare de finanțări către proiecte mai puține, dar cu valoare și importanță strategică mai mari, cu accent pe investiții cu utilizare intensivă a capitalului și cu impact economic crescut. 

Citeşte şi: O nouă obligație fiscală până la finalul lunii mai pentru anumite categorii de contribuabili

Un pachet de finanțare semnificativ a fost alocat prin mai multe scheme de ajutor de stat administrate în principal de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, susținând companii dintr-o gamă largă de sectoare și dimensiuni. Dincolo de sprijinul financiar direct, ajutorul de stat a avut un rol catalizator în mobilizarea capitalului privat, beneficiarii completând fondurile publice prin cofinanțări semnificative.

Un pilon central al acestui cadru este Hotărârea de Guvern nr. 300/2024, destinată susținerii marilor investiții cu utilizare intensivă a capitalului. În cadrul acestei scheme, au fost aprobate 15 proiecte în perioada 2024-2025, cu o valoare totală a investițiilor de aproximativ 662 milioane de euro, sprijinite prin ajutoare de stat în valoare de 283 milioane de euro și estimate să genereze peste 1.600 de noi locuri de muncă, consolidând atractivitatea României pentru investiții industriale cu impact ridicat.

În ansamblu, ajutoarele de stat implementate în România au devenit un instrument esențial pentru atragerea investițiilor și susținerea dezvoltării industriale, cu un accent tot mai mare pe sectoare strategice, pe integrarea lanțurilor valorice și pe competitivitatea pe termen lung.

Sebastian Popescu, Partener, coordonator al liniei de servicii de Consultanță în domeniul Granturilor și Stimulentelor, EY-Parthenon România: „Cadrul de ajutor de stat al României evoluează către un instrument central al politicii industriale, cu potențialul de a accelera investițiile și de a sprijini tranziția către o economie mai rezilientă și orientată spre inovare. Considerăm că noul pachet de ajutor de stat anunțat este deosebit de important, întrucât poate contribui la o schimbare de paradigmă în modelul de creștere al României - de la unul bazat în principal pe consum și costuri reduse, la unul fundamentat pe productivitate, tehnologie și export”.

Apetit investițional și dinamica pieței

Programele de ajutor de stat continuă să beneficieze de o cerere puternică din partea investitorilor, unele scheme fiind integral subscrise, iar cererea depășind semnificativ bugetele disponibile. Ratele ridicate de absorbție confirmă atractivitatea finanțărilor nerambursabile, în special pentru proiectele de mari dimensiuni. 

Investitorii străini rămân foarte activi, reprezentând majoritatea finanțărilor aprobate, iar principalii investitori provin din țări precum Germania, Țările de Jos și Italia. În același timp, companiile autohtone apelează din ce în ce mai mult la ajutoarele de stat pentru a-și extinde operațiunile și a-și consolida poziția pe piață. 

În ultimii ani s-a observat și o creștere a dimensiunii medii a proiectelor, în special în cazul investitorilor străini, ceea ce reflectă o reorientare structurală către investiții de valoare mai mare și proiecte industriale mai complexe. 

Din perspectivă regională, investițiile s-au concentrat în centre industriale consacrate, precum Prahova, Timiș și regiunile vestice, în timp ce regiunile mai puțin dezvoltate continuă să atragă un număr relativ mai mic de investiții de amploare. 

Perspective și noi scheme anunțate

În ceea ce privește viitorul, România intră într-un nou ciclu investițional, susținut de un program multianual de relansare economică, cu un buget estimat de până la 5 miliarde de euro până în 2032. Programul semnalează o tranziție către un cadru de ajutoare de stat mai strategic și orientat spre politici publice, armonizat cu prioritățile europene privind competitivitatea, reziliența și transformarea industrială. 

Un element cheie al acestui cadru este introducerea unor mecanisme dedicate investițiilor „ancoră” de mari dimensiuni, vizând proiecte care depășesc 200 milioane de euro. Aceste instrumente urmăresc poziționarea României ca destinație competitivă pentru capacități de producție majore și pentru centre regionale de lanțuri de aprovizionare, în contextul intensificării concurenței în Europa Centrală și de Est. 

Viitoarea arhitectură a ajutoarelor de stat se va concentra pe mai multe direcții prioritare:

·        fabricație avansată și modernizare industrială, sprijinind automatizarea, digitalizarea și producția cu valoare adăugată ridicată;

·        cercetare, dezvoltare și sectoare high-tech, facilitând tranziția de la inovare la implementare industrială la scară largă;

·        industrii strategice și critice, inclusiv prelucrarea materiilor prime și tehnologii cu emisii net zero;

·        convergență regională, vizând extinderea investițiilor în afara centrelor industriale consacrate;

·        antreprenoriat și investiții ale diasporei, valorificând capitalul și cunoștințele de specialitate externe în vederea dezvoltării interne. 

În paralel, sunt în curs de elaborare noi scheme pentru susținerea competitivității industriei prelucrătoare și pentru reducerea deficitului comercial, precum și pentru sectoarele cu activitate intensivă de cercetare-dezvoltare și industriile strategice, fiecare cu bugete orientative de aproximativ 1 miliard de euro. Aceste inițiative reflectă alinierea României la obiectivele mai ample ale UE privind autonomia strategică, reziliența industrială și securitatea lanțurilor de aprovizionare.  

O tendință importantă care modelează următorul ciclu investițional este selectivitatea tot mai mare a finanțărilor, autoritățile prioritizând proiectele care demonstrează un impact economic ridicat, progres tehnologic și integrare în lanțurile valorice europene. Aceasta consolidează tranziția către proiecte mai puține, dar mai mari și mai complexe, deja vizibilă în ultimii ani. 

În același timp, schemele viitoare sunt preconizate să pună un accent mai puternic pe sustenabilitate și decarbonizare, sprijinind investițiile în eficiență energetică, tehnologii cu emisii reduse de carbon și transformare industrială armonizată cu obiectivele climatice. 

Din perspectiva investitorilor, combinația dintre disponibilitatea unor fonduri substanțiale și un cadru de politici mai structurat creează oportunități importante. Totuși, este de așteptat să se intensifice concurența pentru finanțare, având în vedere cererea ridicată și criteriile de eligibilitate tot mai complexe.

Drept urmare, companiile vor trebui să adopte o abordare cu un caracter strategic mai pronunțat, inclusiv armonizarea, încă din stadiile incipiente, a planurilor de investiții cu prioritățile de finanțare, o structurare robustă a proiectelor și integrarea ajutoarelor de stat în strategiile de finanțare generale.

Per ansamblu, cadrul ajutoarelor de stat din România evoluează către un instrument central al politicii industriale, cu potențialul de a accelera investițiile, de a consolida competitivitatea și de a susține tranziția către o economie mai rezilientă, bazată pe inovare și sustenabilă.