Economia României încetinește: estimările Băncii Mondiale, revizuite în scădere
08 Aprilie 2026
Prețul petrolului Brent este estimat la aproximativ 62 dolari/baril la orizontul prognozei, într-un context de surplus global de ofertă, potrivit Raportului asupra inflației publicat de Banca Națională a României în februarie 2026. Deși scenariul de bază indică o traiectorie relativ stabilă și chiar ușor descendentă a cotațiilor, riscurile geopolitice și evoluția cursului euro-dolar pot influența semnificativ inflația și costurile energetice din România.
Scenariul BNR: petrol în jur de 62 dolari/baril
În Tabelul privind variabilele externe, BNR indică pentru 2026 un preț mediu al petrolului Brent de 61,7 dolari/baril, respectiv 61,8 dolari/baril în 2027.
Scenariul este fundamentat pe cotațiile futures și anticipează o traiectorie ușor descendentă pe termen mediu, pe fondul unei oferte robuste la nivel global, în ciuda conflictelor din Orientul Mijlociu.
Potrivit estimărilor citate în raport, producția globală de petrol ar urma să depășească cererea cu aproximativ 3,85 milioane de barili pe zi în 2026, ceea ce susține ipoteza unui surplus persistent. De altfel, și în a doua jumătate a anului 2025, prețul țițeiului s-a plasat pe o traiectorie descendentă, pe fondul unui excedent de ofertă non-OPEC.
Cum influențează petrolul inflația din România
Cotațiile internaționale ale petrolului au un impact direct asupra prețurilor combustibililor și, implicit, asupra inflației. Graficul dedicat din raport arată legătura dintre cotația țițeiului și prețurile combustibililor.
BNR arată că evoluțiile favorabile ale cotațiilor petrolului din ultimul trimestru al anului trecut au contribuit la temperarea dinamicii anuale a prețului combustibililor la finalul lui 2025. În plus, traiectoria pentru 2026 a fost revizuită descendent față de raportul anterior, ceea ce sugerează o presiune mai redusă din această componentă asupra inflației.
Cu toate acestea, raportul subliniază că, în perioada anterioară, scumpirea combustibililor și a energiei electrice a contribuit indirect la majorarea inflației de bază, ceea ce arată cât de rapid se poate transmite un șoc extern în prețurile interne.
Riscurile geopolitice: Iran, Ucraina și volatilitatea piețelor
Deși scenariul de bază indică stabilitate, BNR avertizează că evoluția prețului petrolului rămâne marcată de un grad ridicat de incertitudine, pe fondul tensiunilor geopolitice persistente, inclusiv riscul unor întreruperi ale livrărilor din Iran și evoluțiile recente ale conflictului din Ucraina..
Raportul menționează că impunerea unor noi sancțiuni companiilor petroliere rusești a avut doar un efect temporar asupra cotației, dar impactul s-a resimțit mai pregnant la nivelul prețului motorinei. Acest episod arată cât de sensibilă este piața la evenimentele politice și militare.
În plus, mediul extern rămâne caracterizat de incertitudini semnificative, inclusiv tensiuni comerciale globale și războiul din Ucraina, factori care pot modifica rapid balanța cerere-ofertă pe piața energiei.
Evoluția euro-dolar și efectul asupra importurilor
Un alt element esențial pentru România este cursul de schimb euro-dolar. În scenariul de bază, cursul EUR/USD este proiectat să se stabilizeze în jurul nivelului de 1,18 pe termen scurt și să rămână apropiat de această valoare pe orizontul prognozei.
BNR subliniază că o eventuală continuare a aprecierii monedei europene față de dolar ar avea un efect dezinflaționist, atât direct, prin prețurile importurilor, cât și indirect, prin temperarea inflației din zona euro.
Pentru România, care importă petrol și produse energetice denominate în dolari, un dolar mai slab în raport cu euro poate atenua impactul unei eventuale creșteri a cotației internaționale.
Un echilibru fragil
În ansamblu, proiecția unui Brent în jur de 62 dolari/baril oferă un sprijin dezinflaționist pentru economia românească în 2026. Totuși, surplusul global estimat și stabilitatea relativă a cotațiilor rămân condiționate de un context geopolitic volatil și de evoluțiile din marile economii.
Pentru România, petrolul rămâne un factor-cheie în dinamica inflației, a prețurilor la pompă și a costurilor de producție. Iar într-un mediu internațional marcat de tensiuni comerciale și conflicte regionale, orice dezechilibru pe piața energiei se poate transmite rapid în economie.