Pentru populație, efectul este simplu și direct: puterea de cumpărare scade. Pentru economii, impactul poate fi subtil, dar devastator pe termen lung.

Cum se măsoară inflația

În România, rata inflației este calculată și publicată de Institutul Național de Statistică, pe baza unui „coș de consum” care include alimente, energie, chirii, transport, servicii și alte produse uzuale.

La nivel monetar, politica de control al inflației este gestionată de Banca Națională a României, care utilizează dobânda de politică monetară pentru a tempera sau stimula economia.

Dacă inflația este 10% într-un an, înseamnă că, în medie, prețurile au crescut cu 10%. O sumă de 1.000 de lei valorează, în termeni reali, doar echivalentul a 900 de lei din anul precedent.

Citește și: Cum influențează IRCC și ROBOR rata la creditul ipotecar

De ce apare inflația

Există mai multe cauze:

Inflație prin cerere - când consumul crește mai rapid decât producția, iar firmele măresc prețurile.

Inflație prin costuri - când cresc prețurile la energie, materii prime sau salarii, iar companiile transferă costurile în prețuri.

Inflație monetară - când masa monetară din economie crește prea rapid.

În ultimii ani, România și restul Europei au experimentat o combinație între creșterea prețurilor la energie, blocaje în lanțurile de aprovizionare și politici monetare relaxate.

Cum îți „mănâncă” inflația economiile

Cel mai mare risc al inflației nu este la cumpărături zilnice, ci în contul de economii.

Dacă ai 50.000 de lei într-un cont cu dobândă de 3%, dar inflația este 8%, pierzi 5% în termeni reali. Puterea ta de cumpărare scade, chiar dacă suma din cont pare neschimbată sau chiar ușor mai mare.

Pe termen lung, diferența devine semnificativă. La o inflație medie de 5% pe an, puterea de cumpărare a banilor se poate reduce la jumătate în aproximativ 14-15 ani.

Este inflația întotdeauna rea?

O inflație moderată (2-3%) este considerată normală într-o economie sănătoasă. Ea stimulează consumul și investițiile. Problema apare atunci când inflația scapă de sub control sau rămâne ridicată pentru perioade lungi.

Inflația ridicată afectează:

- salariile fixe

- pensiile

- economiile în numerar

- planurile pe termen lung

În schimb, debitorii pot fi avantajați temporar, deoarece datoriile lor își pierd din valoarea reală.

Cum te poți proteja

Protecția împotriva inflației înseamnă, în primul rând, conștientizare.

Depozitele bancare cu dobândă sub rata inflației nu protejează capitalul real.

Investițiile în titluri de stat, obligațiuni indexate la inflație, acțiuni sau active reale pot oferi o protecție mai bună, în funcție de profilul de risc.

Diversificarea rămâne una dintre regulile de bază.

Inflația nu este doar un indicator macroeconomic. Este un fenomen care afectează direct nivelul de trai, valoarea economiilor și planurile financiare personale. Înțelegerea modului în care funcționează este primul pas pentru a nu lăsa banii să își piardă valoarea în timp.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.