Planul patronatelor pentru România: 10 măsuri pentru o economie competitivă în următoarele două decenii

Patronatele din România propun un plan detaliat pentru trecerea de la absorbția de fonduri la construcția de industrii competitive.

Confederația Patronală Concordia a lansat miercuri, 16 septembrie, Manifestul pentru Arhitectura Economică a României, un Plan în 10 puncte prin care mediul de afaceri cere Guvernului, Parlamentului, partidelor politice și societății un angajament ferm pentru creșterea competitivității economiei românești. Documentul vine chiar în perioada în care se negociază regulile noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene (2028-2034) și se formează noul Guvern, un moment pe care Concordia îl consideră decisiv pentru poziția României în următoarele două decenii.

„Fiecare lună în care România organizează grupuri de lucru, în loc să pregătească proiecte, este o lună câștigată de competitorii noștri”, se arată în manifestul Concordia. Organizația atrage atenția că regulile după care România a funcționat 20 de ani – atragem fonduri, executăm proiecte, vizăm convergența – au fost scrise pentru o lume care nu mai există.

Un diagnostic fără menajamente

Manifestul recunoaște reperele pozitive, peste 100 de miliarde de euro atrase din fonduri europene, un PIB care se apropie de 400 de miliarde de euro, dar atrage atenția că aceste medii ascund disparități regionale printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Convergența reală, măsurată prin productivitate, capital și venituri, rămâne incompletă, iar o parte importantă din creșterea ultimelor două decenii a avut caracter ciclic, susținută de fluxuri de capital și consum, nu de capacități de producție și export.

Conform Concordia, România a urmărit gradul de absorbție a fondurilor, un indicator administrativ, în loc de competitivitate, rezultatul economic care contează cu adevărat.

Miza: 2000 de miliarde de euro

Noul Cadru Financiar Multianual al UE valorează aproximativ 2.000 de miliarde de euro. România ar urma să primească o alocare directă de 60 de miliarde de euro prin Planul Național și Regional de Parteneriat. Dar adevărata competiție, atrage atenția Concordia, se dă pe cele aproximativ 400 de miliarde de euro din Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe, bani care nu se distribuie pe țări, ci se câștigă proiect cu proiect, în competiție directă cu state precum Germania, Franța, Olanda sau Suedia.

Riscul cel mai mare pentru România nu este să piardă cele 60 de miliarde alocate direct, ci să se mulțumească cu ele și să rateze competiția pentru restul finanțării, care va decide cine construiește următoarea generație de industrii europene.

Planul în 10 puncte

1. Un Pact Național pentru Competitivitate, adoptat transpartinic, cu priorități și ținte stabile dincolo de ciclurile electorale, cu implicare puternică a mediului de afaceri.
2. Alegerea a 4-6 sectoare, împreună cu mediul de afaceri, în care România poate deveni lider regional, pe criterii economice, nu politice.
3. O bancă națională de proiecte mature, gândită mediul privat, pregătite pentru finanțare până la finalul lui 2027.
4. Consorții naționale, companii, IMM-uri, universități și cercetare, capabile să concureze la nivel european.
5. Un mecanism național de finanțare mixtă (blended finance), care să mobilizeze capital privat alături de fonduri publice.
6. Un program național de digitalizare a IMM-urilor, în condițiile în care adopția inteligenței artificiale este de doar ~5%.
7. O politică industrială actualizată, orientată spre integrare verticală, pentru sectoare precum energie, semiconductori, apărare și inteligență artificială.
8. Investiții consecvente în cercetare, inovare și capital uman, inclusiv atragerea cercetătorilor din diaspora.
9. O administrație construită pentru rezultate, nu pentru proceduri.
10. Prezență activă a României acolo unde se scriu regulile europene, nu doar la masa unde se negociază alocările.

Ce oferă și ce cere mediul de afaceri

Companiile membre Concordia oferă expertiză în structurarea proiectelor mari, capacitate de cofinanțare și mobilizare a capitalului privat, competențe tehnice și disponibilitatea de a intra în consorții alături de stat, universități și cercetare. În schimb, Concordia cere predictibilitate fiscală și legislativă, decizii asumate privind prioritățile industriale și un dialog instituționalizat, cu calendar și responsabilități clare, pentru pregătirea perioadei 2028-2034.