Interviu. Adrian Negrescu: ”Nu se repară economia cu taxe noi”

După aproape șase luni de provizorat, economia a intrat în așteptare: consumul a scăzut, insolvențele au crescut, iar firmele au amânat angajări și investiții. Consultantul economic Adrian Negrescu spune că primul lucru pe care trebuie să-l repare noul Guvern este predictibilitatea și cere plata datoriilor statului către companii, rambursarea la timp a TVA și un angajament clar privind taxele din 2027. În interviul pentru DCBusiness, Negrescu explică și cum poate fi redus deficitul fără tăierea investițiilor, ce schimbări ar trebui făcute la ANAF și ce indicatori vor arăta dacă economia se stabilizează.

DCBusiness: După aproape șase luni de provizorat, ce s-a degradat cel mai mult în economie și ce trebuie reparat primul de noul Guvern?

Adrian Negrescu: Cel mai mult s-a degradat încrederea. Economia a scăzut în primul semestru cu 0,6% față de anul trecut, iar consumul populației s-a redus cu aproape 3% în trimestrul al doilea. Oamenii au amânat cumpărăturile, firmele au amânat angajările, iar băncile au devenit mai prudente cu creditarea. Insolvențele au crescut în primele opt luni cu aproape 5%, la peste 4.700 de firme și PFA-uri, iar în comerț și construcții creșterile au fost foarte mari.

Când nimeni nu știe cine conduce țara și ce taxe vor fi peste trei luni, economia intră în așteptare. De aceea, primul lucru de reparat nu este o cifră, ci predictibilitatea. Noul guvern trebuie să le spună clar oamenilor și firmelor ce se întâmplă cu taxele în 2027 și să respecte promisiunea.

Citește și: EXCLUSIV Interviu cu Adrian Negrescu: ce se întâmplă la Dacia și cât de vulnerabili sunt furnizorii

DCBusiness: Dacă ar trebui să ia trei decizii în primele 30 de zile, care ar fi acestea și care ar putea avea efecte vizibile până la finalul anului?

Adrian Negrescu: Prima va fi rectificarea bugetară din noiembrie care va pune pe primul loc plata datoriilor statului: rambursările de TVA întârziate, concediile medicale neplătite, banii datorați furnizorilor de energie din schemele de plafonare și facturile spitalelor. Efectul se va vedea imediat, în lichiditatea firmelor și în buzunarele oamenilor, chiar înainte de sărbători.

A doua ar fi un angajament scris și public că nu se modifică taxele în 2027, cu un calendar fiscal anunțat din timp. Nu costă nimic, dar poate debloca investiții amânate.

A treia ar fi o inventariere reală a proiectelor cu fonduri europene și a șantierelor rămase în urma PNRR. Trebuie să știm ce poate fi terminat din alte surse și ce trebuie abandonat, ca să nu rămână investiții începute și neterminate.
Dintre acestea, prima are efectul cel mai vizibil până la 31 decembrie. Celelalte două vor conta în primele luni ale lui 2027.

DCBusiness: Bugetul pentru 2027 va fi primul test major. Cum poate reduce deficitul fără să taie investițiile și fără să transfere din nou nota de plată către contribuabili?

Adrian Negrescu: Guvernul Niculescu are trei pârghii. Prima este colectarea: România are de ani buni cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană între TVA-ul care ar trebui încasat și cel încasat efectiv. Recuperarea chiar și a unei părți din această diferență aduce mai mult decât orice taxă nouă. A doua sunt cheltuielile care nu produc nimic: structuri administrative supradimensionate, agenții suprapuse, sporuri și achiziții neperformante. A treia este creșterea economică. Instituțiile internaționale estimează pentru 2027 o creștere de aproximativ 2–2,5%, dar acest scenariu depinde de investiții și de stabilitate.

Programul de guvernare al noului cabinet instalat ieri la Palatul Victoria țintește un deficit de 5,2% din PIB în 2027. Este o țintă posibilă, cu condiția ca reducerea să vină din administrație și colectare, nu din investiții. Tăierea investițiilor ar însemna să reducem deficitul azi cu prețul unei economii mai slabe mâine.

Citește și: EXCLUSIV Pragul care îngheață România. Adrian Negrescu: România merge ”en fanfare” spre o criză majoră

DCBusiness: Economia încetinește, dar deficitul trebuie redus. Ce cheltuieli poate tăia statul fără să frâneze și mai mult activitatea firmelor și consumul?

Adrian Negrescu: Cheltuielile cu efect minim asupra economiei sunt cele care nu ajung în economia reală. Aici intră consultanța și studiile inutile, parcul auto și deplasările instituțiilor publice, agențiile cu atribuții duplicate, consiliile de administrație supradimensionate și sporurile acordate fără legătură cu performanța. Mai sunt și subvențiile acordate fără niciun criteriu de eficiență, ca și ajutoarele sociale care ajung la cei care nu au nevoie de ele.

Comasarea voluntară a localităților mici și a serviciilor publice, anunțată de Luca Niculescu, merge în direcția bună, dar efectele vor veni în ani, nu în luni. Pe termen scurt, Guvernul nu ar trebui să taie banii pentru investiții, pentru cofinanțarea fondurilor europene și pentru plata la timp a furnizorilor. Acolo, fiecare leu tăiat se transformă într-o firmă care nu mai angajează sau într-un șantier oprit.

DCBusiness: Ce garanții poate oferi Guvernul mediului de afaceri că nu va schimba din nou regulile fiscale peste câteva luni?

Adrian Negrescu: O garanție credibilă trebuie să fie scrisă, nu doar declarată. Programul de guvernare al noului guvern PSD propune un interval de cel puțin șase luni între anunțarea unei măsuri care afectează firmele și aplicarea ei. Ar fi un pas important dacă acest principiu ar intra într-o lege, nu doar într-un program politic.

Ar mai ajuta două lucruri. Primul ar fi renunțarea la schimbările fiscale prin ordonanțe de urgență adoptate peste noapte. Al doilea ar fi un calendar fiscal pe trei ani, discutat cu patronatele și sindicatele. Încrederea nu se construiește prin promisiuni, ci prin respectarea lor de la o lună la alta.

DCBusiness: Reducerea evaziunii este invocată frecvent ca soluție pentru buget. Ce schimbare concretă la ANAF ar putea aduce încasări mai mari și în cât timp, fără să pună presiune suplimentară pe contribuabilii corecți?

Adrian Negrescu: ANAF are astăzi mai multe date decât a avut vreodată, prin e-Factura, e-Transport și SAF-T, dar nu le folosește suficient. Schimbarea concretă ar fi ca aceste baze de date să fie analizate automat, cu instrumente de analiză a riscului. Inspectorii ar ajunge astfel direct la lanțurile de fraudă cu TVA, nu ar mai face controale de rutină la firmele care își plătesc corect taxele.

Programul prevede și un sistem de punctaj al contribuabililor, cu rambursări mai rapide și mai puține controale pentru cei cu istoric bun. Este exact direcția corectă. Rezultatele pot apărea în 6–12 luni la TVA, pentru că acolo frauda lasă cele mai multe urme digitale. Comasarea ANAF cu Vama poate ajuta, dar doar dacă bazele de date sunt cu adevărat unificate. Altfel, rămâne o reorganizare pe hârtie.

DCBusiness: Fondurile europene pot susține investițiile. Unde se blochează România: la proiecte, la administrație, la cofinanțare sau la capacitatea de a duce investițiile la capăt?

Adrian Negrescu: La toate patru, dar cel mai grav este la final, adică la capacitatea de a duce proiectele la capăt. Avem proiecte bune pe hârtie, dar licitațiile durează, contestațiile blochează șantiere, iar constructorii nu mai au oameni și se lovesc de prețuri care cresc în timpul contractului. Din PNRR, România a pierdut deja definitiv peste 1,2 miliarde de euro.

Administrația contează și ea: primăriile mici nu au specialiști care să scrie și să implementeze proiecte. Cofinanțarea devine o problemă când statul nu plătește la timp. Soluția ar fi o unitate centrală de sprijin pentru autoritățile locale și plata la timp a constructorilor, mai degrabă decât noi programe anunțate cu fast.

DCBusiness: Care este riscul cel mai mare pentru IMM-uri în următoarele șase luni: taxele, scăderea cererii, costul finanțării sau lipsa de predictibilitate? Ce ar putea face Guvernul pentru a-l reduce?

Adrian Negrescu: Cel mai mare risc este scăderea cererii, amplificată de lipsa de predictibilitate. Când oamenii consumă mai puțin, micile firme din comerț, servicii și construcții sunt primele lovite. Asta se vede deja în statistica insolvențelor. Costul finanțării rămâne ridicat: BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% și nu are motive să o scadă, cât timp inflația crește din nou.

Guvernul Niculescu nu poate schimba peste noapte dobânzile sau consumul, dar poate face trei lucruri. Poate plăti la timp ce datorează firmelor, poate rambursa TVA-ul fără întârzieri și poate menține eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, așa cum a promis. Pentru un IMM, banii primiți la timp de la stat contează mai mult decât orice program de sprijin anunțat.

DCBusiness: Companiile de stat pot aduce bani la buget, dar au nevoie și de investiții. Ar trebui Guvernul să le ceară dividende mai mari sau să le schimbe modul de administrare?

Adrian Negrescu: Statul cere deja de ani buni dividende de cel puțin 90% din profitul net al companiilor pe care le controlează. Mai mult nu se poate cere fără a lua banii de investiții. Problema reală este administrarea. Avem companii profitabile, precum cele din energie, care pot susține bugetul, și companii care pierd bani de ani de zile și sunt ținute în viață din motive politice.

Soluția este o guvernanță corporativă reală: manageri selectați profesionist, obiective de performanță publice și listarea la bursă a unor pachete minoritare. O companie de stat bine administrată aduce la buget mai mult pe termen lung decât una stoarsă de bani în fiecare an. Iar în energie, investițiile acestor companii înseamnă prețuri mai mici pentru toată lumea.

DCBusiness: Ce trei indicatori ar trebui să urmărim lunar ca să vedem dacă noul Guvern stabilizează economia? Iar peste un an, ce ar trebui să fie diferit pentru o firmă sau o familie ca să putem spune că perioada de provizorat nu a fost urmată de încă un an pierdut?

Adrian Negrescu: Primul indicator este execuția bugetară, mai exact dacă deficitul scade fără ca investițiile să fie tăiate. Al doilea este inflația: dacă revine sub 5% în prima parte a anului viitor, înseamnă că politica fiscală și cea monetară lucrează în aceeași direcție. Al treilea este numărul de insolvențe și de firme nou înființate, cel mai rapid semnal al încrederii antreprenorilor.

Peste un an, o firmă ar trebui să aibă aceleași reguli fiscale pe care le avea în ianuarie, să își primească rambursările de TVA la timp și să poată planifica investiții fără teama unei noi taxe adoptate peste noapte. O familie ar trebui să vadă că prețurile cresc mai încet decât veniturile și că facturile nu mai aduc surprize. Dacă reușim aceste lucruri simple, putem spune că după șase luni de provizorat nu a urmat încă un an pierdut.