În ce an ar putea adopta România moneda euro

România ar putea pregăti o nouă foaie de parcurs pentru adoptarea euro, după ce partidele au ajuns la un acord de principiu privind reluarea acestui obiectiv. Trecerea la moneda unică europeană nu este însă iminentă. Țara noastră nu îndeplinește în prezent condițiile necesare, iar numai participarea obligatorie la mecanismul ERM II presupune o perioadă de cel puțin doi ani.

Președintele Nicușor Dan a revenit asupra subiectului după reacțiile provocate de anunțul privind existența unui acord politic pentru trecerea la euro. Șeful statului a precizat că adoptarea monedei unice este un proces de durată, care va necesita dezbateri și măsuri economice concrete.

„În privinţa aderării la euro, pentru că am văzut multe reacţii, dar şi dezinformări, există un acord de principiu al partidelor ca ţara noastră să revină la o asumare concretă a acestui obiectiv, însă acesta este un proces de durată care trebuie prioritizat şi în cadrul căruia vom face toate dezbaterile necesare”, a transmis Nicușor Dan.

Anterior, președintele anunțase că viitorul Guvern, indiferent de componența sa politică, urma să elaboreze, împreună cu Banca Națională a României, o foaie de parcurs pentru următorii ani.

Deocamdată, România nu are o dată oficială pentru adoptarea euro, iar acordul politic invocat de șeful statului nu înseamnă că leul ar putea fi înlocuit într-un interval scurt.

Comisia Europeană: România nu îndeplinește condițiile

Cel mai recent Raport de convergență al Comisiei Europene, publicat în iunie 2026, arată că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea euro.

Evaluarea vizează stabilitatea prețurilor, situația finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. Separat, autoritățile europene verifică dacă legislația națională, în special cea referitoare la banca centrală, este compatibilă cu normele Uniunii Economice și Monetare.

România nu trece în prezent niciunul dintre cele patru teste economice evaluate în ansamblu de Comisie.

Inflația, de peste trei ori mai mare decât pragul de referință

Prima problemă este inflația.

Rata medie anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a fost de 8,4% în intervalul de 12 luni încheiat în mai 2026. Valoarea de referință stabilită pentru criteriul stabilității prețurilor era de numai 2,7%.

Inflația din România era astfel de peste trei ori mai mare decât pragul utilizat pentru evaluarea convergenței.

Comisia estimează că inflația va scădea în a doua parte a anului, dar va rămâne mult peste valoarea de referință până la sfârșitul lui 2026. Chiar și în condițiile continuării dezinflației, indicatorul ar urma să rămână peste prag și în 2027.

Pentru îndeplinirea criteriului nu este suficientă o reducere temporară a inflației. Autoritățile europene urmăresc dacă stabilitatea prețurilor poate fi menținută pe termen lung.

Deficitul bugetar blochează aderarea

România nu îndeplinește nici criteriul privind finanțele publice.

Deficitul bugetar a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025, dar a rămas cu mult peste limita de 3% prevăzută de regulile europene.

Comisia estimează o reducere a deficitului la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% în 2027. Chiar și în acest scenariu, România ar continua să depășească substanțial pragul necesar.

Datoria publică era estimată la 59,3% din PIB în 2025, în apropierea limitei de 60%, dar ar urma să urce la 61,6% în 2026 și la 63,4% în 2027.

România se află și sub procedura de deficit excesiv. Ieșirea credibilă și durabilă din această situație reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru avansarea proiectului de adoptare a euro.

Leul trebuie să stea cel puțin doi ani în ERM II

Unul dintre cele mai importante obstacole este faptul că România nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II, cunoscut drept ERM II sau „anticamera zonei euro”.

În cadrul acestui mecanism este stabilit un curs central al monedei naționale față de euro și un interval în care cursul poate fluctua. Țara candidată trebuie să rămână în ERM II cel puțin doi ani, fără tensiuni grave și fără să devalorizeze din proprie inițiativă cursul central al monedei sale.

Leul nu a participat la ERM II în perioada examinată de Comisie și de Banca Centrală Europeană. Potrivit evaluării BCE, moneda națională s-a depreciat cu aproximativ 5,1% față de nivelul mediu din iunie 2024 până la 17 iunie 2026.

Intrarea în ERM II nu este automată și nu poate fi decisă numai de autoritățile de la București. Este nevoie de un acord între miniștrii de Finanțe din zona euro, Banca Centrală Europeană și reprezentanții statelor participante la mecanism, după o evaluare a economiei și a politicilor aplicate.

Prin urmare, chiar dacă România ar intra rapid în ERM II, adoptarea euro nu ar putea avea loc mai devreme de încheierea perioadei obligatorii de minimum doi ani. În practică, pregătirea intrării în mecanism și etapele ulterioare pot prelungi considerabil calendarul.

Dobânzile sunt prea mari

România nu respectă nici criteriul privind dobânzile pe termen lung.

În perioada iunie 2025 - mai 2026, rata medie a dobânzii pe termen lung a fost de 6,7%, peste valoarea de referință de 5,1%.

Dobânzile ridicate reflectă inclusiv inflația, dezechilibrele bugetare și riscul perceput de investitori atunci când finanțează statul român. Pentru îndeplinirea criteriului, costurile de împrumut trebuie să se apropie în mod durabil de cele înregistrate în economiile europene cu o stabilitate ridicată a prețurilor.

Trebuie modificată și Legea BNR

Obstacolele nu sunt exclusiv economice.

Comisia Europeană arată că legislația din România, în special Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, nu este pe deplin compatibilă cu articolul 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Problemele identificate privesc independența băncii centrale, interdicția finanțării monetare și integrarea BNR în Eurosistem.

Înainte de adoptarea euro, legislația trebuie modificată astfel încât BNR să poată deveni parte integrantă a Eurosistemului, alături de Banca Centrală Europeană și băncile centrale ale statelor din zona euro.

Ce trebuie să facă România înainte de dispariția leului

O foaie de parcurs realistă ar trebui să includă, în ordine, reducerea deficitului bugetar, apropierea inflației și a dobânzilor de valorile de referință, modificarea legislației BNR și pregătirea intrării în ERM II.

După minimum doi ani petrecuți în mecanism fără tensiuni grave asupra cursului, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană ar trebui să constate că România îndeplinește în mod durabil criteriile de convergență.

Ulterior, Consiliul Uniunii Europene ar decide dacă România poate adopta moneda unică și ar fixa, în mod irevocabil, cursul la care leii vor fi transformați în euro.

Abia după această decizie ar urma etapa practică: stabilirea datei trecerii, afișarea prețurilor în ambele monede, adaptarea sistemelor informatice și contabile, distribuirea bancnotelor și monedelor euro și conversia conturilor, creditelor, salariilor, pensiilor și contractelor.

România și-a asumat adoptarea euro încă de la aderarea la Uniunea Europeană, dar tratatele nu stabilesc o dată automată. Momentul depinde de îndeplinirea criteriilor economice și juridice.

Acordul politic anunțat de președinte poate reporni pregătirile, însă nu reprezintă un calendar de aderare. În acest moment, România nu are nici o dată oficială pentru intrarea în ERM II, nici o țintă confirmată pentru înlocuirea leului.