Costurile sufocă agricultura: Până la o treime din suprafețe ar putea rămâne nelucrate

Fermierii încep să renunţe la lucrările agricole, în special la arat, din cauza costurilor ridicate, în condiţiile în care preţul motorinei se apropie de 10 lei/litru, iar lipsa lichidităţilor face ca investiţiile de 1.300-1.800 lei/ha să nu mai fie recuperate, ceea ce ar putea duce la neutilizarea a până la 10-30% din suprafeţe şi la scăderea producţiei agricole, potrivit unei analize a Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

Citiţi şi: România începe exporturile de carne, lactate şi cereale în China, o piaţă de 1,4 miliarde de oameni

"Fermierii decid conştient să nu mai lucreze pământul: 'Nu mai pot să bag 1.300-1.800 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce'. Nu se vede la televizor, nu e panică în pieţe şi nu sunt rafturi goale, dar, în câmp, se întâmplă ceva mult mai serios: România începe să producă mai puţin nu pentru că nu poate, ci pentru că nu mai merită. Iar totul porneşte de la o variabilă aparent banală: motorina", a explicat preşedintele AEI, Dumitru Chişăliţă.

Aratul de primăvară, sub semnul întrebării

Potrivit acestuia, arătura de primăvară se realizează, în mod normal, în februarie (dacă vremea permite, foarte rar), în martie - perioada optimă - şi, limită, în prima parte a lunii aprilie.

"După 15 aprilie este deja riscant din punct de vedere agronomic, iar după sfârşitul lunii aprilie nu mai merită arat pentru culturile de primăvară. Realizând o corelaţie între suprafaţa ce trebuie arată şi preţul motorinei, estimăm că, din lucrările efectuate în 2025, în acest an se vor realiza 70-75% în martie 2026, 10-15% în prima parte din aprilie şi mai puţin de 5% după 15 aprilie. În total, 10-30% din suprafaţă nu se mai lucrează deloc, din cauza scumpirii motorinei şi a lipsei resurselor de finanţare", notează Dumitru Chisăliţă.

Conform sursei citate, reducerea lucrărilor poate însemna fie lipsa aratului, fie oprirea lanţului tehnologic în diferite etape - de la discuire şi însămânţare până la grăpare şi tratamente.

"Aratul nu mai este standardul, devine excepţia. Ani de zile, aratul a fost reflexul de bază al agriculturii româneşti. În 2026, pentru prima dată la scară largă, fermierii decid conştient să nu mai are pământul, nu din lipsă de cunoştinţe sau comoditate, ci dintr-un calcul economic simplu: 'Nu mai pot să bag 1.800-2.000 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce'. Cu motorina spre 10 lei/l, aratul devine prima victimă, nu pentru că este inutil, ci pentru că este cea mai costisitoare lucrare din lanţul tehnologic", se mai precizează în document.

Prin urmare, agricultura nu intră în colaps, dar devine mai fragilă, subliniază autorul.