Holcim Romania SA a primit cea mai mare amendă, în valoare de 90,9 milioane lei (18,2 milioane euro) în timp ce Romcim SA a fost amendată cu 66,123 milioane lei (13,3 milioane euro) iar Heidelberg Materials România SA cu 60,942 milioane lei (12,2 milioane euro).

În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că, cel puţin în perioada 2017-2018, între cei trei producători de ciment s-a realizat un schimb de informaţii comerciale sensibile (informaţii referitoare la preţuri viitoare, discounturi, condiţii de plată, termene de plată, cantităţi, volume etc.) prin intermediul unor clienţi.

Astfel, fiecare dintre cei trei producători a implementat mecanisme pentru organizarea şi utilizarea internă a informaţiilor colectate de la clienţi prin agenţii zonali de vânzări. În acest fel au avut acces la informaţii care nu aveau caracter public (nefiind vorba despre preţuri la raft), pe care le-au centralizat, monitorizat şi utilizat în stabilirea strategiilor comerciale în ceea ce priveşte politica de preţ.

"Fiecare companie implicată a putut să prevadă, în mod rezonabil, că informaţiile despre propriile condiţii comerciale vor ajunge la ceilalţi producători. Comportamentul a condus la reducerea concurenţei, ceea ce a generat majorarea preţurilor cimentului faţă de ţările vecine", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, citat în comunicat.

Autoritatea de concurenţă precizează că monitorizează piaţa materialelor de construcţii, având în vedere importanţa strategică a sectorului construcţiilor în dezvoltarea economică şi socială.

În acest context, cimentul este un material indispensabil, fiind utilizat atât pentru prepararea betoanelor, cât şi ca ingredient principal pentru o multitudine de materiale pentru construcţii. Consiliului Concurenţei menţionează că, în ultimii ani, sectorul construcţiilor din România se află pe un trend ascendent. Astfel, chiar şi în perioada pandemiei Covid-19, lucrările de construcţii au înregistrat o creştere semnificativă, de circa 18% faţă de anul 2019. Ulterior, în contextul crizei energetice care a urmat celei medicale, volumul lucrărilor de construcţii a continuat să crească în ritm anual de circa 12-15%, anul 2024 marcând o relativă stabilizare a sectorului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.