Fondurile de pensii, împinse spre economia reală

Una dintre cele mai importante modificări vizează fondurile de pensii private obligatorii și facultative, care vor putea aloca o pondere mai mare din active către investiții de capital, inclusiv în fonduri de private equity, fonduri de infrastructură sau companii nefinanciare. Măsura urmărește mobilizarea economiilor pe termen lung ale populației către proiecte productive, considerate strategice pentru dezvoltarea economică.

Potrivit inițiatorilor, extinderea paletei de investiții are rolul de a crește randamentele pe termen lung și de a sprijini finanțarea unor proiecte care nu pot fi susținute exclusiv prin creditare bancară.

Citește și: Discuții privind adoptarea reformei: ordonanță de urgență sau asumarea răspunderii

Limite mai largi, dar sub supraveghere strictă

Noile reguli nu elimină prudența investițională. Fondurile de pensii rămân supuse regulilor de diversificare, administrare prudentă și control permanent din partea Autoritatea de Supraveghere Financiară. Creșterea expunerii pe active de capital va fi condiționată de respectarea limitelor de risc și de evaluarea riguroasă a proiectelor finanțate.

Autoritățile subliniază că nu este vorba despre o redirecționare forțată a banilor din pensii, ci despre extinderea opțiunilor investiționale disponibile administratorilor, în condiții de siguranță și transparență.

Statul vrea companii mai multe și mai mari la bursă

În paralel, legea introduce stimulente fiscale pentru companiile care decid să se listeze pe piața reglementată. Cheltuielile aferente admiterii și menținerii la tranzacționare vor beneficia de o deducere suplimentară de 50% la calculul impozitului pe profit, o măsură menită să reducă barierele de acces pe bursă.

Autoritățile speră că această facilitate va încuraja mai multe companii românești să se finanțeze prin Bursa de Valori București, contribuind la creșterea lichidității și la maturizarea pieței de capital.

Legătura dintre pensii, bursă și investiții strategice

Extinderea investițiilor fondurilor de pensii și stimularea listărilor sunt gândite ca măsuri complementare. Companiile listate devin potențiali beneficiari ai capitalului atras din fondurile de pensii, iar bursa este văzută ca o platformă de intermediere între economisire și investiții.

În acest context, statul își asumă rolul de facilitator al acestui circuit financiar, prin politici fiscale și de reglementare menite să reducă riscurile și să crească atractivitatea pieței locale pentru investitori instituționali.

O miză mare, cu riscuri pe măsură

Deși măsurile sunt prezentate ca un pas necesar pentru dezvoltarea pieței de capital, ele pot genera dezbateri aprinse legate de expunerea economiilor populației la riscuri mai ridicate. Succesul acestui demers va depinde de capacitatea autorităților de a menține un echilibru între nevoia de finanțare a economiei și protejarea intereselor viitorilor pensionari.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.