Economie de circa 20 de milioane de lei pe an la fiecare miliard împrumutat

Ministrul a explicat impactul concret al acestei scăderi: dacă în urmă cu un an statul se împrumuta la aproximativ 8,35%, reducerea la 6,30% înseamnă o economie de aproximativ 20 de milioane de lei pe an pentru fiecare miliard de lei atras din piață.

La volumele ridicate de finanțare ale statului, diferențele de dobândă se traduc în economii bugetare consistente. Potrivit lui Nazare, aceste sume pot fi redirecționate către cheltuieli prioritare, în loc să fie alocate exclusiv serviciului datoriei.

Citește și: Majorarea slariului minim. Guvernul aplică noua formulă europeană

Presiunea dobânzilor asupra bugetului, încă ridicată

Ministrul Finanțelor a reamintit că la prima rectificare bugetară de anul trecut, 12 miliarde de lei au fost alocate exclusiv pentru plata dobânzilor, o sumă pe care a descris-o drept „enormă”, în condițiile în care ar fi putut finanța proiecte de infrastructură, sănătate sau educație.

În 2025, cheltuielile totale cu dobânzile au ajuns la aproximativ 50,5 miliarde de lei. Oficialul a subliniat că aceste sume reprezintă costuri acumulate din anii anteriori, ca urmare a unei gestionări ineficiente a finanțelor publice, și care limitează spațiul fiscal pentru investiții.

Semnal pentru investitori

Potrivit lui Nazare, scăderea randamentelor este un indicator al stabilizării economice și al creșterii încrederii investitorilor în România. Fiecare punct procentual câștigat la dobânda împrumuturilor în lei pe termen lung reduce presiunea asupra bugetului public și eliberează resurse pentru dezvoltare.

În opinia ministrului, evoluția actuală confirmă că direcția de consolidare fiscală și de disciplină bugetară începe să fie reflectată și în costurile de finanțare ale statului pe piața internă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.