Motorina și benzina, mai scumpe de la 1 octombrie
Documentul include un nou tabel cu nivelurile actualizate ale accizelor, prevăzute în Anexa nr. 1 la Titlul VIII din Codul fiscal. Acestea vizează în primul rând carburanții, cu creșteri importante:
Motorina urcă de la 1.734 lei/1.000 litri la peste 1.850 lei, adică un plus de aproximativ 12 bani/litru doar din acciză;
Benzina fără plumb trece de la 1.892 lei/1.000 litri la circa 2.000 lei, ceea ce ar putea urca prețul la pompă cu 15–20 bani/litru;
Gazul petrolier lichefiat (GPL) destinat utilizării auto ar urma să fie taxat mai dur, într-o tentativă de armonizare fiscală cu celelalte forme de carburant.
Această majorare a accizelor vine într-un moment în care prețurile carburanților sunt deja ridicate, iar efectul se va transmite inevitabil în costurile de transport și prețurile finale la produse alimentare, mărfuri și servicii.
Se taxează și mai mult energia electrică și gazele
Una dintre cele mai sensibile modificări este cea care vizează energia electrică furnizată populației. Chiar dacă TVA-ul este redus la 5% pentru o parte din consumatori, acciza unitară pe energia electrică va crește, iar pragul de neimpozitare va fi reevaluat. La fel și în cazul gazului natural, unde acciza minimă urmează să fie ajustată conform directivelor europene, dar cu aplicabilitate mai dură în România.
Impactul va fi resimțit atât de consumatorii casnici, prin facturi mai mari la energie, cât și de industrie, în special de IMM-uri, pentru care energia reprezintă un cost fix esențial. Creșterea accizelor va accentua presiunea asupra firmelor din producție, logistică și alimentație, multe dintre ele aflate deja în dificultate.
Guvernul: „Măsura este aliniată la cerințele europene”
Executivul susține că aceste ajustări de accize sunt necesare pentru a respecta Directiva 2003/96/CE privind impozitarea energiei și pentru a reduce decalajul dintre România și alte state UE. De asemenea, oficialii de la Finanțe spun că modificările vor aduce la buget aproximativ 2 miliarde de lei/an, bani necesari pentru a reduce deficitul și a menține România în parametrii fiscali agreați cu Comisia Europeană.
Totuși, specialiștii atrag atenția că directivele europene stabilesc minime fiscale, nu maxime, iar România nu era obligată să aplice aceste creșteri în acest moment, mai ales fără măsuri compensatorii pentru populație.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.