Finlanda, care are o frontieră comună cu Rusia de 1.300 de kilometri, şi Suedia analizează dacă să adere sau nu la NATO. Finlanda va lua o decizie în următoarele câteva săptămâni, a anunţat miercuri premierul finlandez Sanna Marin.

Medvedev a atenţionat că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la NATO, Rusia îşi va întări forţele terestre, navale şi aeriene în regiunea Mării Baltice, pentru a restaura echilibrul militar.

Totodată, el s-a referit în mod explicit la ameninţarea nucleară, afirmând că ar putea să nu mai fie vorba de o regiune baltică "liberă de nuclear", regiune unde se află exclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania.

"Ar putea să nu mai fie vorba despre niciun fel de statut non-nuclear pentru regiunea baltică - echilibrul trebuie restabilit", a spus Medvedev, care a fost preşedintele Rusiei în perioada 2008-2012. "Până astăzi Rusia nu a luat astfel de măsuri şi nu avea de gând să o facă. Dar dacă ni se va forţa mâna, ei bine... reţineţi că nu noi am propus asta", a adăgat Medvedev.

Ministrul apărării din Lituania, Arvydas Anusauskas, a reacţionat joi şi a declarat, la postul lituanian BNS, că Rusia are deja arme nucleare în regiunea baltică şi că acestea au fost desfăşurate în exclava Kaliningrad înainte de actuala criză.

"Actualele ameninţări ruse sunt destul de ciudate, în condiţiile în care, chiar şi fără actuala situaţie de securitate, ştim că ei păstrează arme la 100 de kilometri de frontiera Lituaniei", a spus ministrul lituanian. "Arme nucleare au fost întotdeauna păstrate în Kaliningrad... (iar) comunitatea internaţională, ţările din regiune, sunt perfect conştiente de acest lucru... Ei (ruşii) folosesc aceasta ca pe ameninţare", a adăugat Anusauskas.

Citeşte şi: Putin ajutat de agenți STASI a tras sforile Nord Stream 2. Remușcări tardive în Germania

La rândul său, premierul lituanian Ingrida Simonyte a declarat joi că ameninţarea Rusiei de a-şi întări prezenţa militară, inclusiv nucleară, în regiunea baltică nu este "nicio noutate".

Rusia a declanşat pe 24 februarie o invazie asupra Ucrainei, în care au fost deja ucişi mii de oameni şi care a dus la strămutarea mai multor milioane de persoane şi a generat temeri cu privire o confruntare mai extinsă între Rusia şi SUA.

Vladimir Putin susţine că "operaţiunea militară specială" din Ucraina este necesară pentru că SUA folosesc Ucraina pentru a ameninţa Rusia, iar Moscova este nevoită să reacţioneze împotriva persecutării populaţiei rusofone din Ucraina.

La rândul său, Ucraina spune că luptă împotriva unei uzurpări de teritorii în stil imperialist şi că acuzaţiile lui Vladimir Putin de genocid sunt nişte inepţii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.