România importă energie masiv la ora de vârf. Prețuri de peste 2.800 lei/MWh

România înregistra, miercuri seara, un import net de energie de aproape 2.700 MW, în condițiile în care consumul național depășea puternic producția internă. Datele afișate de Transelectrica la ora 21:19 arătau un consum de 7.433 MW și o producție internă de 4.745 MW.

Diferența, de 2.687 MW, era acoperită prin importuri, ceea ce înseamnă că peste o treime din energia consumată în acel moment venea din afara țării.

Producția internă acoperă doar două treimi din consum

La ora analizată, producția internă era dominată de hidroenergie, cu 1.761 MW, adică aproximativ 37% din totalul producției. Pe următoarele locuri se aflau cărbunele, cu 811 MW, hidrocarburile, cu 768 MW, și energia nucleară, cu 680 MW, conform datelor Transelectrica.

Eolianul contribuia cu 428 MW, iar instalațiile de stocare livrau 248 MW în sistem. Biomasa avea un aport marginal, de 57 MW.

În schimb, energia fotovoltaică nu mai conta practic în acoperirea consumului. În datele Transelectrica, fotovoltaicul apărea la -10 MW, situație explicabilă prin ora târzie, după apus, când producția solară dispare din sistem.

Seara aduce presiune pe rețea și pe prețuri

Dezechilibrul dintre consum și producție se vede și în grila de prețuri. Cele mai scumpe intervale ale zilei sunt cele de seară, exact atunci când producția solară nu mai ajută sistemul, iar cererea rămâne ridicată.

Prețul mediu orar a urcat la 2.490,95 lei/MWh în intervalul 19, apoi la un vârf de 2.869,19 lei/MWh în intervalul 20. În intervalul 21, prețul a rămas foarte ridicat, la 2.721,34 lei/MWh, iar în intervalul 22 era indicat un preț de 2.509,89 lei/MWh, conform datelor OPCOM.

Prin comparație, cel mai mic preț al zilei fusese de 688,44 lei/MWh, în intervalul 11. Asta înseamnă că vârful de seară a fost de peste patru ori mai mare decât minimul zilei.

Importurile, mai mari decât producția unor surse importante la un loc

Importul net de 2.687 MW este semnificativ inclusiv prin comparație cu producția unor surse interne majore. La ora respectivă, România importa mai multă energie decât produceau împreună centralele pe cărbune și aproape cât produceau la un loc hidroenergia și nuclearul.

Situația nu indică automat un risc imediat pentru alimentarea cu energie, dar arată o presiune puternică asupra sistemului energetic în orele de vârf. România depinde, în astfel de momente, de disponibilitatea energiei din piețele vecine și de capacitatea de interconectare.

Ce arată acest episod

Datele confirmă o problemă tot mai vizibilă în sistemul energetic: diferența mare dintre orele cu producție solară ridicată și orele de seară, când consumul rămâne sus, dar fotovoltaicul dispare. În lipsa unei capacități suficiente de producție flexibilă și de stocare, necesarul este acoperit prin hidro, termocentrale, gaze, baterii și importuri.

Pentru piață, efectul se vede rapid în preț. Intervalele de seară devin cele mai scumpe, iar importurile ridicate pot amplifica presiunea, mai ales în zilele cu consum mare și producție internă insuficientă.