Comisia Europeană a redus la 1,4%, de la 2,5% anterior, estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, şi a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,6% din PIB în 2025 şi 8,4% din PIB în 2026, în timp ce deficitul de cont curent ar urma să scadă la 7,9% din PIB în 2025 şi 7% din PIB în 2026, conform previziunilor economice de primăvară publicate luni de Executivul comunitar.

În 2026, creşterea PIB-ului României ar urma să accelereze la 2,2%.

Deficitul general guvernamental ar urma să scadă modest, la 8,6% din PIB în 2025, şi 8,4% din PIB în 2026 (această previziune nu include impactul reformei impozitării şi alte măsuri).

Regulile fiscale ale UE prevăd limita de 60% din PIB pentru datoria publică şi limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar.

În privinţa inflaţiei, Comisia Europeană se aşteaptă la un nivel de 5,1% în 2025 şi 3,9% în 2026, iar ponderea datoriei ca procent din PIB ar urma să urce la 59,4% în 2025 şi 63,3% în 2026. Rata şomajului ar urma să scadă la 5,3% anul acesta şi 5,2% anul viitor.

"După o creştere mediocră în 2024, economia României este în grafic pentru a prinde viteză la începutul lui 2025, datorită, în special, sectorului construcţiilor, agriculturii şi serviciilor, şi perspectivelor mai bune pentru exporturi. Totuşi, incertitudinile generate de taxele vamale americane şi, de asemenea, de intensificarea volatilităţii interne politice şi fiscale ar urma să afecteze exporturile, încrederea în economie şi, în cele din urmă, investiţiile şi consumul. Aceste evoluţii ar urma să aibă ca rezultat doar o creştere moderată a PIB-ului, de 1,4% în 2025, urmată de o accelerare la 2,2% în 2026. Inflaţia ar urma să se atenueze, dar va rămâne ridicată, în timp ce rata şomajului va scădea marginal. Deficitul general guvernamental s-a situat la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările ridicate de pensii şi salarii în sectorul public, şi ar urma să scadă modest, la 8,6% din PIB în 2025 şi 8,4% din PIB în 2026, reflectând pachetul de măsuri implementat la finalul lui 2024", apreciază Comisia Europeană.

În plus, consideră Executivul comunitar, încrederea în economie a rămas în teritoriu pozitiv la începutul lui 2025, în pofida turbulenţelor economice şi a incertitudinilor persistente.

S-au îmbunătăţit perspectivele din sectorul construcţiilor, agriculturii şi serviciilor, sprijinite şi de aderarea la Schengen şi modernizarea infrastructurii. O redresare solidă pe segmentul construcţiilor rezidenţiale, alături de investiţii robuste din fonduri europene în infrastructura publică au stimulat redresarea formării brute de capital fix, chiar dacă investiţiile private au fost afectate negativ de incertitudinile fiscale pronunţate şi de volatilitatea geopolitică.

În acelaşi timp, subliniază Comisia Europeană, indicatorii arată spre o reducere a vânzărilor cu amănuntul şi a consumului privat, în condiţiile în care politicile restrictive privind veniturile şi inflaţia încă ridicată vor afecta probabil creşterea veniturilor disponibile.

Deşi România are doar un nivel limitat al comerţului cu SUA, majorarea taxelor vamale americane ar urma să limiteze redresarea exporturilor ţării, în special de produse prelucrate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali din UE ai României. Contribuţia negativă la PIB a exporturilor nete ar urma să scadă în 2025, reducerea cererii interne ducând la scăderea importurilor, iar perspectivele privind exporturile de servicii şi produse agricole se îmbunătăţesc. Per ansamblu, creşterea PIB-ului României ar urma să accelereze doar modest, la 1,4% în 2025, sub potenţial, avertizează Executivul comunitar.

"În 2026, inflaţia mai redusă şi atenuarea politicii monetare vor duce la condiţii de finanţare mai favorabile, care ar urma să sprijine creşterea consumului privat. Presupunând că se vor atenua incertitudinile politice şi fiscale, încrederea investitorilor se va întări, accelerând redresarea formării brute de capital fix. În condiţiile unor perspective mai bune ale partenerilor comerciali din UE ai României, exporturile ar urma să crească, dar contribuţia exporturilor nete la PIB ar urma să rămână uşor negativă. Per ansamblu, creşterea PIB-ului României ar urma să se consolideze moderat, la 2,2% în 2026. După adâncirea semnificativă din 2024, deficitul de cont curent ar urma să se atenueze progresiv, dar să rămână la un nivel ridicat, aproape de 8% din PIB în 2025 şi 7% din PIB în 2026. Riscurile la adresa previziunilor prezintă în mod clar tendinţe negative, în special dacă persistă incertitudinile politice şi fiscale domestic iar cererea externă este afectată mai mult decât se previziona", apreciază Comisia Europeană.

În plus, consideră Executivul comunitar, tensiunile de pe piaţa muncii s-au atenuat, iar creşterea ratei angajării ar urma să continue atât în 2025 cât şi în 2026, sprijinită în special de majorarea angajărilor în sectorul privat. Rata şomajului ar urma să scadă aproape de 5% până la finalul lui 2026. Creşterea de două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar ritmul creşterii salariilor ar urma să se modereze semnificativ până la finalul lui 2026. O îngheţarea a salariilor publice a fost adoptată în decembrie 2024, iar introducerea mecanismului de stabilire a salariului minim în februarie 2025 va ţine probabil sub control ritmul creşterii salariilor în sectorul privat.

"După scăderea inflaţiei la 5,8% în 2024, probabil va continua dezinflaţia, dar lent, în 2025. Inflaţia de bază rămâne ridicată, iar eliminarea prevăzută a plafonului la preţul electricităţii pentru gospodării ar urma să majoreze preţurile interne la energie. În schimb, evoluţia preţurilor la energie pe plan internaţional şi a preţurilor în sectorul agrifood ar putea contribui la reducerea inflaţiei, care ar urma să se situeze la 5% în 2025 şi sub 4% în 2026", estimează Comisia Europeană.

În plus, "Deficitul general guvernamental a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările de pensii şi salarii în sectorul public sector şi de plata dobânzilor. La finalul lui 2024, Parlamentul a adoptat măsuri de consolidare fiscală, în valoare de aproximativ 2% din PIB, în urma cărora deficitul ar urma să scadă la 8,6% din PIB în 2025, şi, dacă nu sunt modificate politicile, la 8,4% din PIB în 2026. Această previziune nu include impactul reformei impozitării şi alte măsuri care ar urma să ducă la reducerea deficitului în 2025 şi în 2026. Ponderea datoriei ca procent din PIB ar urma să crească de la 48,9% în 2023 la aproximativ 63% în 2026, pe fondul deficitelor ridicate şi al proiectatei creşteri a plăţii dobânzilor".

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.