Reacții franco-germane la decizia Curții Constituționale Federale din Karlsruhe

Mircea Cosea / 12 mai 2020 / 20:58
Analistul economic, Coșea Mircea
Analistul economic, Coșea Mircea

La 5 mai, Curtea Constituțională Federală din Karlsruhe și-a anunțat decizia privind legalitatea achizițiilor de obligațiuni de către Banca Centrală Europeană (BCE). Instanța a constatat că achiziționarea de obligațiuni de stat a încălcat parțial Constituția Republicii Federale.

Tribunalul acuză BCE că ignoră implicațiile politicii economice ale acțiunii sale, ignorând astfel în mod clar principiul proporționalității. Imediat au apărut reacții la decizia Curții, subliniindu-se faptul că aceasta demonstrează o viziune economică unilaterală și limitată, care va dăuna nu numai Europei dar și Germaniei.

Au apărut chiar păreri cu caracter apocaliptic, previzionând o criză profundă a Uniunii Europene care va putea chiar genera destrămarea sa cu consecințe grave asupra securității și stabilității economiilor țărilor membre. Desigur, implicarea domnului Soros în această discuție a dat o notă și mai gravă acestei situații.

În acest context cred că este important ca dezbaterea să păstreze un echilibru iar primul pas în acest sens ar fi revederea principalelor puncte ale raționamentului Curții din Karlsruhe,așa cum sunt ele analizate în presa germană de către profesorul Peter Bofinger de la Universitatea din Wurzburg. (Până în februarie 2019, el a fost unul dintre cei cinci membri ai Consiliului German al Experților Economici Guvernamentali) și în cea franceză de către Guillaume Duval (membru al Conseil économique, social et environnemental de France).

Curtea susține că: ”Un program de achiziționare de obligațiuni guvernamentale, prin ”Public Sector Purchase Programme” (PSPP) are un impact semnificativ asupra politicii economice, necesită, printre altele, identificarea corectă și echilibrată a obiectivului politicii monetare și a impactului politicii economice. Deci, urmărirea necondiționată a obiectivului de politică monetară al PSPP de a atinge o rată a inflației mai mică, dar apropiată de 2%, ignorând în același timp implicațiile politicii economice ale programului, pare să încalce principiul proporționalității”.

Pentru a vedea cât de corectă și reală este această observație a Curții este necesar să se vadă care este mandatul și misiunea BCE. Astfel : Mandatul BCE este definit la articolul 127 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) - care a fost inițial Tratatul de la Roma (1957) și a fost redenumit prin Tratatul de la Lisabona (2007). Acesta prevede că: "Obiectivul principal al Sistemului Băncii Centrale Europene (SEBC) este menținerea stabilității prețurilor. Fără a aduce atingere obiectivului de stabilitate a prețurilor, SEBC sprijină politicile economice generale din Uniune pentru a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii, asa cum sunt definite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană. »

Rezultă că obiectivele macroeconomice ale BCE sunt în primul rânde: creștere economică echilibrată, ocuparea integrală a forței de muncă, progres social. Prin urmare, dincolo de obiectivul stabilității prețurilor, BCE trebuie să vizeze obiectivele articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (UE), și anume Tratatul de la Maastricht (1992):
"UE este în curs de a institui o piață unică. Acesta lucrează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, bazată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie socială de piață extrem de competitivă, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și progresul social, precum și pe un nivel ridicat de protecție și îmbunătățire a calității mediului. Acesta promovează progresul științific și tehnic. »

Reiese cu claritate că impactul economic al acțiunilor BCE trebuie să țină seama de obiectivele stabilite mai sus ceea ce nu aduce niciun prejudiciu principiului proporționalității. Un argument în același sens este și faptul că deși Curtea de la Karlsruhe pare că nu știe, BCE, în politica sa din domeniul monetar ia în considerare impactul acestei politici asupra intereselor diferitelor grupuri din diferitele state membre, dincolo de obiectivele declarate pentru întreaga UE.

Un alt punct al deciziei Curții este următorul: "Echilibrul necesar între obiectivul de politică monetară și implicațiile politicii economice ale mijloacelor utilizate nu poate fi rezultatul deciziilor BCE și nu intră în competența de politică monetară a BCE. În caz contrardeoarece ar încalc articolul 5, alineatele (1) și (4) din Tratatul UE . Deciziile BCE se limitează doar la declararea neîndeplinirii obiectivului privind inflația. Acestea nu conțin previziuni privind implicațiile politicii economice ale programului sau proporționalitatea acestora cu avantajele de politică monetară dorite.”

Răspunsul pe care experții Universițății din Wursburg îl dau decizie Curții este următorul: ”Curtea din Karlsruhe pare să aibă cunoștințe foarte limitate despre politica instituției monetare. În caz contrar, nu ar acuza deciziile sale de a nu include previziunile cu privire la impactul programului. De fapt, personalul BCE publică în mod continuu previziunile privind evoluția probabilă a creșterii economice, a șomajului, a soldurilor bugetare și a datoriei publice pentru anul în curs și în următorii doi ani. Aceste previziuni sunt, de asemenea, explicate periodic în cadrul conferințelor de presă de după ședințele Consiliului guvernatorilor BCE”.

Alt element al deciziei Curții este următorul: "Nu este clar dacă Consiliul guvernatorilor BCE a identificat și evaluat consecințele sumelor investite în PSPP și direct legate de PSPP dat fiind faptul că implementarea PSPP provoacă în mod inevitabil cheltuieli având în vedere cuantumul enorm al sumei de peste 2 trilioane de euro și a scadenței sale de peste trei ani. Efectele negative ale PSPP cresc odată cu domeniul de aplicare și durata sa de aplicare, astfel încât cerințele unei astfel de evaluări devine vitală”.

Răspunsul la această obsevație a Curții îl găsim într-un studiu publicat în Franța la data de 6/05/2002 ( Guillaume Duval: ”La Cour constitutionnelle allemande rajoute de la crise à la crise): ”Nu există nicio dovadă a veridicității acestei afirmații. Este adevărat că economia zonei euro a înregistrat o evoluție foarte pozitivă în perioada 2015-2019, că rata șomajului a scăzut semnificativ și că nu au existat semne până în prezent ale unei evoluții nedorite a sistemului bancar, așa s-a întâmplat în perioada 1999-2007.PSPP îmbunătățește condițiile de refinanțare ale statelor membre, permițându-le să obțină împrumuturi pe piața de capital în condiții mult mai favorabile; prin urmare, are un impact semnificativ asupra cadrului politicii fiscale în statele membre.Reducerea ratelor dobânzilor pe termen lung este obiectivul explicit al achizițiilor de obligațiuni ceea ce permite acestor state să investească mai mult și, astfel, să își sporească prosperitatea.De ce Curtea consideră îmbunătățirea condițiilor de refinanțare ale statelor ca efect negativ rămâne un mister..PSPP are, de asemenea, un impact asupra sectorului bancar prin transferul unor sume mari de obligațiuni guvernamentale riscante către bilanțurile Eurosistemului, îmbunătățind astfel situația economică a băncilor și sporind solvabilitatea acestora.

Se poate oare include îmbunătățirea situației economice a băncilor și solvabilitatea acestora printre efectele negative ale programului?

Consecințele PSPP includ, de asemenea, impactul economic și social asupra aproape tuturor cetățenilor, care sunt cel puțin indirect afectate ca acționari, chiriași, proprietari, deponenți și asigurați”.

Atât analiza germană cât și cea franceză semnalează faptul că decizia Curții se caracterizeazî printr-o listă confuză de efecte negative

Lista, care ar trebui să descrie efectele negative nu depășește stadiul gerenalităților , al confuziilor de termeni și al afirmațiilor ne demonstrate. Acționarii și proprietarii de case au beneficiat de rate scăzute ale dobânzii. Nu putem vorbi despre efecte negative. Chiriașii sunt, de asemenea, favorizați de o activitate puternică de construcție, deoarece o ofertă mai mare de apartamente este apoi disponibilă, care tinde să scadă chiriile. Acest lucru este demonstrat în special de faptul că chiriile pentru apartamentele nou construite au crescut mult mai puțin decât prețurile de construcție în ultimii ani. Deși chiriile au crescut totuși, în special în marile orașe germane, acest lucru se datorează afluxului mare de persoane către aceste regiuni și nu achizițiilor de obligațiuni ale BCE.

În ceea ce privește deponenții, ar trebui să se țină seama de faptul că ratele dobânzilor la economii sunt în prezent foarte scăzute, dar, în același timp, ratele inflației au fost, de asemenea, relativ scăzute în ultimii ani. Rata reală a dobânzii (rata nominală a dobânzii minus rata inflației), care este relevantă pentru dezvoltarea activelor deponenților, a fost, în medie, zero la momentul mărcii germane (1967-1998). În perioada ianuarie 2015 - februarie 2020, aceasta a fost de -0,9%, ceea ce este cu siguranță o diferență de grad, dar nu în natură.

Curtea afirmă, de exemplu, că "Economiile sunt supuse unor riscuri semnificative de pierdere”.

A suporta riscuri semnificative de pierdere pentru economii ar necesita o creștere semnificativă a inflației sau a falimentelor bancare. Modul în care Curtea ajunge la această evaluare a impactului politicii BCE este un mister. În plus, politica monetară nu a avut în niciun fel un impact negativ asupra acumulării de active în Germania, dimpotrivă: acumularea de bogăție de către germani a continuat neabătută în ultimii ani. Unul dintre motive este faptul că BCE a stimulat economia, facilitând acumularea de economii din venituri.

Curtea mai susține că : "În cele din urmă, pe măsură ce durata programului și volumul total cresc, Eurosistemul devine din ce în ce mai dependent de politicile statelor membre, deoarece este din ce în ce mai puțin capabil să pună capăt și să deruleze PSPP fără a pune în pericol stabilitatea uniunii monetare”.

Atât în Germania cât și în Franța această afirmație se consideră neîntemeiată și nefondată deoarece BCE a oprit complet programul de relaxare cantitativă la sfârșitul anului 2018, fără a pune în pericol stabilitatea uniunii monetare. Faptul că trebuia reactivat în noiembrie 2019 s-a datorat deteriorării evidente a situației economice din zona euro și, în special, stagnării economice din Germania.

In concluzie, Curtea conchide : ”BCE ar fi trebuit să evalueze aceste implicații și alte efecte importante pentru politica economică, să le lege de beneficiile preconizate pentru atingerea obiectivului său de politică monetară definit și să le echilibreze în mod proporțional. În măsura în care putem judeca realitatea putem afirma că această echilibrare nu a avut loc, nici la începutul programului, nici într-o etapă ulterioară. În absența documentației cu privire la acest aspect și la modul în care s-a realizat acest echilibru, respectarea mandatului, BCE nu poate fi monitorizată în mod eficace de către instanțe. »

Deși în termeni diferiți, atât în Germania cât și în Franța se consideră că prin această decizie ”Curtea s-a aventurat dincolo de aprecierea chestiunilor pur juridice și a luat decizia de a judeca sau condamna o abordare economică - și, din păcate, la un nivel care nu depășește cu mult abordarea eurosceptică și cu accente extremiste tot mai des întâlnită în Germania.

Privită de la București, prin prisma speranței pe care o avem de a primi un sprijin tot mai substanțial din partea Uniunii Europene nu numai pentru diminuarea efectelor coronavirus-ului ci și pentru susținerea eforturilor noastre de dezvoltare și modernizare, decizia Curții ne apare ca pe un real pericol. Blocajul care ar putea surveni, ne-ar aduce pagube majore.

Judecătorii din Karlsruhe au puterea fi generatorii unei crize reale,deoarece decizia lor înseamnă o restricție considerabilă a independenței politicii monetare a Băncii Centrale Europene.

Fiecare parlament național poate utiliza acum obiectivele naționale alese în mod arbitrar ca bază pentru testul proporționalității politicii BCE, în cazul în care aceste obiective nu ar fi numite în mod explicit, ponderate și echilibrate unele față de altele.

Citește și Mircea Coșea, despre amânarea legii pensiilor: Spun temporizare

Este posibilă o nouă criză europeană dar ,de această dată, cu explicații politice mai subtile.

”Mises Institute ”publică la 12/05/2020 sub semnătura lui Philip Bagus studiul intitulat ” L’Union Europeenne au bord de la catastrophe” în care se emite ideia conform căreia decizia Curții Constituționale germane ar face parte dintr-un scenariu orchestrat chiar de Cancelaria Germană pentru a-și demonstra puterea de lider european prin asumarea rolului de mediator între Comisia Europeană și Curtea Constituțională. S-ar demomnstra astfel că nimic nu este posibil fără Germania ( Nihil sine Deutschland).

Este o teorie ce nu se poate demonstra, cel puțin deocamdată, dar nici nu poate fi exclusă. Există totuși o posibilitate de remediere a situației deoarece Curtea Constituțională nu exclude complet participarea Bundesbank la programul de relaxare cantitativă. Acest lucru ar fi interzis doar "dacă Consiliul guvernatorilor BCE nu demonstrează în mod clar într-o nouă decizie că obiectivele de politică monetară urmărite cu PSPP nu sunt disproporționate în raport cu implicațiile politicii economice și fiscale asociate acestora".

Prin urmare, este probabil ca cea mai înaltă instanță din Germania să fie obligată să reexamineze această problemă la o dată ulterioară.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play


Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.8358
Diferența 0.0014
Zi precendentă 4.8344
USD
Azi 4.102
Diferența 0.0184
Zi precendentă 4.0836
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 15-08-2020
EUR flag1 EUR = 4.8358 RON
USD flag1 USD = 4.1020 RON
GBP flag1 GBP = 5.3603 RON
CHF flag1 CHF = 4.4986 RON
AUD flag1 AUD = 2.9293 RON
DKK flag1 DKK = 0.6494 RON
CAD flag1 CAD = 3.0954 RON
HUF flag1 HUF = 0.0140 RON
JPY flag1 JPY = 0.0384 RON
NOK flag1 NOK = 0.4585 RON
SEK flag1 SEK = 0.4701 RON
XAU flag1 XAU = 256.1622 RON
Monede Crypto
1 BTC = 48723.47RON
1 ETH = 1797.62RON
1 LTC = 234.63RON
1 XRP = 1.22RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.41% p.a.
ROBOR:
3 luni: 1.99%
6 luni: 2.07%
12 luni: 2.16%
EURIBOR:
3 luni: -0.4810 %
6 luni: -0.4330 %
12 luni: -0.3510 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 8733.63 -0.35%
BET-BK 1704.83 -0.15%
BET-FI 42124.11 -0.63%
BET-NG 655.16 0.10%
BET-TR 14557.89 -0.35%
BET-XT 793.44 -0.35%
BET-XT-TR 1329.00 -0.34%
BETPlus 1309.02 -0.36%
RTL 17939.55 -0.37%

Comunicate de presa

Franța retrage Hidroxiclorochina din schema de tratament

Medicamente la ușă, pentru clujeni

Poşta Română a încheiat un acord...

Situația a impus găsirea de soluții noi

UNICEF şi Poşta Română, parteneriat pentru prevenirea răspândirii COVID-19

UNICEF și Poşta Română își unesc...

Minsk, Belarus
Minsk, Belarus
Minsk, Belarus
Minsk, Belarus
Minsk, Belarus
Minsk, Belarus
Minsk, Belarus
Minsk, Belarus
Minsk, Belarus
Minsk, Belarus
Minsk, Belarus
Minsk, Belarus
Minsk, Belarus
Minsk, Belarus

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
nxt.23
YesMy