Popa (BNR): România nu a mers pe calea politicilor monetare neconvenţionale

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,85% pe an
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,85% pe an

România nu a mers pe calea politicilor monetare neconvenţionale, nu în măsura în care au mers băncile centrale din ţările dezvoltate sau unele bănci centrale din Europa Centrală şi de Est (CEE), susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, într-un articol publicat pe blogul OpiniiBNR.ro.

"România nu a mers pe calea politicilor monetare neconvenţionale, cu siguranţă nu în măsura în care au mers băncile centrale din ţările dezvoltate sau unele bănci centrale din Europa Centrală şi de Est (CEE) spre exemplu. Precum cele din ţările dezvoltate nici nu putea, iar precum cele din CEE nu a vrut. Dacă o făcea, BNR s-ar fi confruntat acum cu provocări mult mai mari. Un aspect despre băncile centrale din ţările dezvoltate ce trebuie menţionat: argumentam că intervenţiile prin quantitative easing au fost excesive, însă, într-adevăr, trebuie ţinut cont de condiţiile extrem de neobişnuite în care operau la acea vreme. Înainte de pandemie, în ţările dezvoltate condiţiile macroeconomice erau fundamental diferite: exista un deficit de cerere agregată, astfel că băncile lor centrale depuneau eforturi (folosind toate instrumente convenţionale de politică monetară, pe care le-au şi epuizat, şi trecând la instrumentele 'altfel' (instrumentele neconvenţionale) pentru a-şi atinge ţintele de inflaţie, în sensul creşterii, de la niveluri joase, inversul a ceea ce fac acum", afirmă Cristian Popa.

El menţionează că pandemia a indus însă un şoc de natură similară tuturor ţărilor, mici sau mari deopotrivă, astfel că măsurile au devenit similare, dobânzile au atins pragul de jos (zero sau aproape zero, "zero lower bound") atât în ţări dezvoltate, cât şi în unele ţări emergente.

"În acest context, după ce şi-au epuizat trusa de instrumente convenţionale, anumite bănci centrale din CEE au apelat la instrumente neconvenţionale. Nu şi BNR", scrie Popa.

Când vine vorba de cel mai important instrument convenţional, rata dobânzii, BNR a ales să nu coboare cu dobânzile la zero sau la niveluri negative, mai susţine oficialul BNR.

"Privind în retrospectivă, a fost o alegere inspirată. În ţările CEE, dar şi în alte ţări, dobânzile au fost reduse la, sau foarte aproape de zero. Păstrarea unui spaţiu de manevră a fost însă mereu parte esenţială a strategiei pe care BNR a urmat-o. Acest aspect a fost de o reală importanţă odată cu revenirea presiunilor inflaţioniste: BNR oprindu-se cu reducerea dobânzii de referinţă la 1,25% a avut un real avantaj şi o flexibilitate suplimentară faţă de băncile ce au început normalizarea 'de la zero', la propriu. Nu a fost însă uşor, presiuni au fost, şi nu puţine, unele publice: 'România are nevoie de dobânzi zero sau negative' spune un titlu de presă al vremii, citând un oficial al Guvernului. BNR nu a mers însă pe acea cale, deşi adevărul este că aproape toată societatea îşi dorea asta. Cine nu vrea rate mici la bancă?", se spune în articol.

Potrivit autorului, titluri precum "România se împrumută la dobânzi de 20 ori mai mari decât Bulgaria!" apăreau până nu mai târziu de luna mai, anul curent.

"Că se comparau mere cu banane nu mai conta: Bulgaria are Consiliu Monetar, moneda lor naţională, leva, are aceeaşi paritate cu marca germană (şi implicit paritate constantă faţă de euro) de peste două decenii, dobânzile fiind astfel legate de cele din zona euro. BNR nu a cumpărat titluri de stat, decât într-o foarte mică măsură şi cu alt scop decât relaxarea cantitativă. BNR nu a mers nici pe această direcţie, denumită relaxare cantitativă, BNR a realizat achiziţii de titluri de stat ce echivalează cu doar 0,4% din PIB-ul anului 2021", a explicat Cristian Popa.

Oficialul BNR a precizat că, spre comparaţie, Banca Naţională a Poloniei a cumpărat echivalentul a 5,5% din PIB, Banca Naţională a Ungariei 6,9% din PIB, în timp ce Banca Centrală Europeană a achiziţionat active de peste 40% din PIB-ul zonei Euro.

"Prin politicile implementate, BNR a avut mereu grijă ca piaţa monetară să funcţioneze într-un anumit echilibru, fără exces, cu oscilaţii, dar de amplitudini normale. Este şi o consecinţă a punctului precedent: generată de relaxările cantitative, dar nu numai, lichiditatea în surplus aduce, pe termen scurt anumite beneficii, precum detensionarea şi stimularea pieţelor financiare şi încurajarea creditării, prin existenţa unei cantităţi de bani ce îşi caută locul, fie în pieţele de active fie în creditare, deci către economia reală, consum sau investiţii sau pot pur şi simplu să 'băltească': să revină şi să stea în contul curent al băncii centrale ce i-a creat. Însă prea mult strică, odată inundată piaţa cu lichiditate, pot apărea şi dezavantajele sau vulnerabilităţile: surplusul de lichiditate poate susţine procesul inflaţionist, atunci când acesta apare, poate crea bule ale preţurilor activelor sau se poate crea tensiune pe curs, în sensul deprecierii.", a mai spus oficialul BNR.

În opinia sa, fără un management bun al lichidităţii, stabilitatea cursului nu putea fi asigurată, iar "deprecierea ar fi fost exact factorul inflaţionist suplimentar (dar şi sentimental) de care nu era nevoie într-un mediu marcat şi aşa de inflaţie ridicată". 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9211
Diferența 0.0019
Zi precendentă 4.9192
USD
Azi 4.6615
Diferența -0.0237
Zi precendentă 4.6852
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 09-12-2022
EUR flag1 EUR = 4.9211 RON
USD flag1 USD = 4.6615 RON
GBP flag1 GBP = 5.7073 RON
CHF flag1 CHF = 4.9963 RON
AUD flag1 AUD = 3.1553 RON
DKK flag1 DKK = 0.6616 RON
CAD flag1 CAD = 3.4211 RON
HUF flag1 HUF = 0.0118 RON
JPY flag1 JPY = 0.0343 RON
NOK flag1 NOK = 0.4669 RON
SEK flag1 SEK = 0.4509 RON
XAU flag1 XAU = 268.9159 RON
Monede Crypto
1 BTC = 79775.84RON
1 ETH = 5890.50RON
1 LTC = 354.13RON
1 XRP = 1.80RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 4.06% p.a.
ROBOR:
3 luni: 7.70%
6 luni: 7.91%
12 luni: 8.16%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 12252.98 0.83%
BET-BK 2272.28 0.42%
BET-FI 51232.60 0.21%
BET-NG 906.79 1.25%
BET-TR 23832.58 0.83%
BET-TRN 23713.60 0.83%
BET-XT 1067.84 0.73%
BET-XT-TR 2064.24 0.73%
BET-XT-TRN 2054.61 0.73%
BETAeRO 835.08 0.26%
BETPlus 1830.79 0.78%
RTL 27438.62 0.83%

Opinii

Cosmin Marinescu
Mircea Coșea
Adrian Negrescu / Foto: arhiva personală

Adrian Negrescu: Vremuri tulburi pe piața petrolului. Începe iar specula

Un lung lanț de circumstanțe care urmează să...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt50
YesMy - smt4.1.0